Preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul PE, italianul Paolo de Castro, a declarat, în deschiderea audierii lui Dacian Cioloş, că speră că acesta nu va fi de acord cu ideea reducerii fondurilor pe agricultură.

"Fondurile pe agricultură ar putea fi reduse, în contextul actualei crizei economice. Doamna comisar Fischer Boel ne asigurase că această posibilitate nu este corespunzătoare părerilor ei. Sperăm că veţi împărtăşi şi dumneavoastră aceeaşi părere", a spus Paolo de Castro, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din PE.

Dacian Cioloş a declarat că Politica Agricolă Comună trebuie să fie finanţată conform importanţei sale şi că vede trei componente principale ale acestei politici: plăţile directe, mecanismele de regularizare şi politica de dezvoltare rurală.

Cioloş mai spune că va trebui să ţină cont de faptul că agricultorii europeni vor predictibilitate şi stabilitate, consumatorii doresc alimente sănătoase, iar contribuabilii vor să ştie că banii lor sunt folosiţi corect.

Un eurodeputat din Ungaria l-a întrebat pe Cioloş cum va ajuta micile exploataţii din statele foste comuniste, unde acestea riscă să dispară.

"Micile expoloataţii nu sunt o specificitate a noilor state membre. În Est, specificitatea este că avem în continuare nevoie de o politică structurală de modernizare", a răspuns Cioloş.

Dacian Cioloş a spus că modernizarea se poate face prin intermediul fondurilor ce pot fi accesate prin pilonul doi, privind politica de dezvoltare rurală.

"Dar trebuie să şi putem să dezvoltăm oportunităţi legate de pieţele locale. Ele nu trebuie să fie orientate spre export, ci spre nevoile locale", a spus Cioloş.

"În ţara mea, există o cerere mare de produse naţionale şi cred că micile exploatări se pot orienta către satisfacerea acestor cereri. Piaţa locală este o soluţie", a apreciat Cioloş.

Un eurodeputat britanic i-a spus lui Dacian Cioloş că "banii au fost irosiţi pe România în 2002".

Eurodeputatul John Stuart Agnew l-a întrebat pe Cioloş, la audierea din Comisia pentru agricultură a PE, dacă este pregătit ca banii nefolosiţi de România să fie daţi fermierilor britanici pentru a reglementa problema cofrajelor de ouă, care afectează crescătorii de pui din Marea Britanie.

"În 2002, România nu era stat membru UE. Nu ştiu ce fel de fonduri sau la ce instrumente de politică vă referiţi în afară de fondurile SAPARD, care au fost folosite în mod special pentru investiţii", a replicat Cioloş.

Agnew a precizat că se referă la faptul că, din cauza reglementărilor europene, statele membre vor ajunge să cumpere ouă din Ucraina, în timp ce producţia statelor membre va avea de suferit, fiind interzise.

"Cred că vă referiţi la reglementările privind cutiile în care sunt crescuţi puii", a răspuns Cioloş.

El a amintit că reglementările respective sunt "o chestiune legată de bunăstarea animalelor" şi presupun o serie de investiţii.

"Aplicarea acestor norme a fost anunţată de câţiva ani. A existat şi există în continuare o perioadă de tranziţie. Există şi în Marea Britanie, dar şi în România posibilităţi de susţinere a unor investiţii", a mai spus el.

Fonduri pentru evitarea migraţiei de la sat la oraş

Există fonduri multe şi pentru România, pentru a evita migraţia de la sat la oraş.

Dacian Cioloş a răspuns astfel unei întrebări formulate de europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă, care a dorit să ştie cum intenţionează să gestioneze ajutoarele europene pentru a împiedica migrarea din zonele rurale spre oraş.

"Pentru perioada de după 2013 vom avea elemente şi criterii care să ne permită o nouă repartizare a ajutoarelor", a spus Cioloş.

La finalul audierilor, comisarul desemnat Dacian Cioloş a afirmat că în Parlamentul European a avut loc o dezbatere interesantă şi că speră că va primi numirea în importantul post de Comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Dacian Cioloş a vorbit în limbile engleză, franceză şi română.

În timpul audierilor, el a mulţumit unui deputat ungur în limba maghiară.