Banca Centrală Europeană lansează un program anti-deflaţie

Banca Centrală Europeană va lansa lunea viitoare, pe 9 martie, noul său program de relaxare cantitativă în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

Scopul acestei măsuri este redresarea economiei din zona euro şi evitarea riscului unei spirale deflaţioniste.

Pentru aceasta BCE va achiziţiona obligaţiuni suverane, cel puţin până în septembrie 2016, a anunţat astăzi preşedintele băncii, Mario Draghi.

O parte din această sumă este destinată susţinerii reformelor din Grecia, grav afectată de criza economică.

Preşedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, spune că, începând de luni, 9 martie, banca va începe achiziţionarea de obligaţiuni denominate în euro de pe piaţa secundară.

De asemenea, ea va continua cumpărarea de obligaţiuni ipotecare şi de obligaţiuni garantate cu active, program demarat la începutul acestui an.

Scopul este redresarea economică a zonei euro şi evitarea deflaţiei.

Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, începând din martie anul acesta până în septembrie 2016.

L-am întrebat pe eurodeputatul Siegfried Mureşan, din partea Grupului Popularilor Europeni, membru al Comisiei de buget a Parlamentului European, ce însemna această deflaţie.

"În România ne temem de inflaţie. Am avut acele experienţe negative, în special în anii '90, cu acea hiperinflaţie care evident afectează în special oamenii simpli care trăiesc dintr-un salariu fix, care luna viitoare va valora mai puţin decât luna trecută. Deci, ne-am învăţat că inflaţia este rea, însă partea cealaltă, deflaţia, este cel puţin la fel de rea şi aici trebuie să explicăm oamenilor ce se întâmplă în cazul în care preţurile scad.

Deflaţia este periculoasă şi poate duce la şomaj

"Deflaţia înseamnă că nu ai inflaţie, că inflaţia este negativă, că preţurile scad. Noi, ca simpli cetăţeni, consumatori suntem tentaţi să spunem: A, un lucru bun, voi plăti mai puţin mâine decât plătesc astăzi pe acelaşi bun, însă efectul este următorul: dacă ştii că totul va fi mai ieftin, mâine decât este mai ieftin astăzi, atunci atât tu, ca un consumator, ca persoană privată îţi vei amâna consumul.

"La fel se întâmplă cu întreprizătorii, cu economia, ceea ce blochează practic întreaga activitate economică, fiindcă dacă întreprinderile nu mai investesc, nu mai avem creştere economică, nu mai este activitate economică nu vor mai fi nici locuri de muncă, deci intrăm într-o spirală deflaţionistă, cum se numeşte, foarte periculoasă care duce la şomaj, duce la blocarea economiei. Eu cred că acest risc există, dar este mic", a spus Siegfried Mureşan.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a continuat să scadă în luna ianuarie, ca urmare a reducerii preţurilor la energie, ajungând la -0,6%, de la nivelul de -0,2%, înregistrat în decembrie anul trecut.

Potrivit datelor Eurostat, este vorba de a doua lună consecutiv de scădere a inflaţiei în teritoriu, negativ înregistrată de zona euro după luna octombrie 2009, în plină criză economică.

Dacă această tendinţă se va prelungi, zona euro va intra într-o perioadă de deflaţie.