Anul 2013 în lume

Anul a început grav cu criza ostaticilor din Algeria - urmărită intens şi de români. Printre cele câteva sute de oamenii luaţi ostatici de militanţii afiliaţi Al Qaida erau şi concetăţeni de-ai noştri. Doi dintre ei au murit de mâna teroriştilor, alţi trei s-au salvat.

În februarie, în Uniunea Europeană a izbucnit scandalul cărnii de cal, în care abatoarele româneşti au fost învinuite că încearcă să înşele consumatorii europeni şi industria agro-alimentară românească a fost discreditată.

Tot la începutul anului, un fapt neobişnuit în sânul Bisericii Catolice : Papa Benedict al 16-lea a anunţat că renunţă la pontificat din cauza stării de sănătate. În martie a fost ales un iezuit din lumea nouă: cardinalul Jorge Mario Bergoglio din Buenos Aires, care a adus o schimbare de atitudine.

În dimineaţa zilei de 15 februarie, o minge de foc a căzut în apropierea oraşuluI rusesc Celiabinsk. Era un meteorit de circa zece mii de tone care a intrat în coliziune cu Pământul. Au fost multe geamuri sparte şi mulţi oameni speriaţi, dintre care o mie au cerut ajutor medical, răniţi de cioburi.

Tănărul lider al celei mai izolate şi una dintre cele mai sărace ţări din lume, nord-coreeanul Kim Jong-un comandă un test nuclear şi atrage noi sancţiuni internaţionale.

În martie troica formată din Uniunea Europeană Banca Centrală Europeană şi FMI decide să salveze Cipru, care risca să destabilizeze zona euro. Îi acordă zece miliarde de dolari, contra unei restructurări masive a celor mai mari bănci. În noiembrie creditorii s-au declarat satisfăcuţi de rezultatele planului.

La 15 aprilie, două bombe cu cuie, construite din oale de presiune, au explodat în Statele Unite la Maratonul de Boston. Trei oameni au murit, peste 200 au fost răniţi şi naţiunea americană terifiată. A urmat o vânătoare de terorişti, indentificaţi în persoanele fraţilor ceceni Dzhokhar şi Tamerlan Tsarnaev. Cel din urmă a fost ucis de poliţie, iar tânărul de 19 ani Dzhokhar aşteaptă să-şi primească pedeapsa, care ar putea fi cu moartea.

La finele lunii mai, la Istanbul începea un protest faţă de unui plan urbanistic. Din cauza intervenţiei brutale a forţelor de ordine, repede s-a transformat într-o amplă mişcare de contestare a guvernului care s-a extins în toată ţara. Protestatarii îngrijoraţi că premierul Erdogan se îndepărtează de la secularism în favoarea religiei, au manifestat pentru liberatea de expresie şi de adunare. Cinci oameni au murit şi 8000 au fost răniţi în confruntările cu forţele de ordine.

În vara anului 2013 a început unul dintre cele mai mari scandaluri de spionaj din istorie. Un fost angajat al Agenţiei americane de Securitate, Edward Snowden a început să publice documente top-secret despre sistemul global de monitorizare, despre cum sunt spionaţi telefonic şi online liderii lumii, inclusiv cei din ţări prietene, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel. Considerat de unii un erou şi de autorităţile americane un fugar care vrea să scape de acuzaţiile de spionaj, Snowden şi-a găsit deocamdată adăpostul în Rusia.

Primul preşedinte civil, ales de popor al Egiptului Mohammed Morsi a fost înlăturat la 3 iulie de armată, după patru zile de manifestaţii pro şi contra foarte ample şi foarte sângeroase. Cei care i-au dorit plecarea au fost indignaţi că politica sa lua o turnură islamistă, în ciuda promisiunii că va fi un preşedinte al tuturor egiptenilor. A fost cea mai mare criză politică din Egipt după înlăturarea regimului lui Hosni Mubarak în 2011.

Războiul civil din Siria a devenit din ce în ce mai înverşunat şi în august a culminat cu atacul cu gaz sarin împotriva populaţiei de care este acuzat regimul lui Bashar al Assad. În ciuda faptului că a fost revoltată, comunitatea internaţională a ezitat să intervină militar în Siria.

În noiembrie marile puteri au reuşit un acord istoric cu Iranul. Teheranul a fost de acord să-şi limiteze programul nuclear, în schimbul relaxării embargoului la care este supus statul iranian şi care îi afectează puternic economia.

Anul se încheie cu veşti bune pentru Republica Moldova pentru care 2013 a fost cel mai fructuos în drumul său spre Europa. Insa incepe o noua etapa dificila marcata de alegerile parlamentare din 2014 ce ar putea readuce la putere comunisti, dar si de ratificarea acordurilor parafate la Vilnius, în toate statele membre ale Uniuni Europene.

In schimb, în Ucraina sfarsitul de an este marcat de protestele opozitiei, ce aduna zi de zi zeci de mii de oameni la Kiev.

Aceasta dupa ce presedintele Ianukovici a intrerupt brusc parcursul european si a reorientat tara spre Rusia, de unde a primit in schimb un ajutor financiar substantial.