Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Miercuri, 21 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

22 Septembrie 2020
Vizualizari: 600
Comentează add

Cum va influența pandemia de COVID-19 lumea și care sunt evoluțiile posibile au fost teme de analiză la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Amenințările geo-politice și informaționale ale pandemiei de COVID-19

luminita-voinea

Pandemia de COVID-19 schimbă întreaga lume, iar impactul asupra securității în regiunea Mării Negre și a Balcanilor, dar și la nivel global, explozia conspirațiilor în era infodemiei și multitudinea de conflicte înghețate ușor de reaprins în orice moment sunt pericole reale post-pandemie.

Balcanii și spațiul Mării Negre, zona schimbărilor geo-politice

Regiunea Mării Negre este o zonă care ar merita mai multă preocupare și mai multe investiții politice, diplomatice, financiare și economice în securitate, a susținut de-a lungul anilor țara noastră atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO.

Recent, a avut loc la București, Forumul de securitate „Marea Neagră şi Balcanii“, organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării, unde au fost analizate  toate tipurile de riscuri şi ameninţări de securitate în regiunea Mării Negre şi în Balcani, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19.

Provocările de securitate din aceste două regiuni afectează nu doar statele din zonă, ci și stabilitatea Europei, în condițiile în care Rusia a transformat Marea Neagră într-un teatru de operaţiuni militare.

În acest context, conlucrarea dintre România și Polonia în apărarea flancului estic al NATO devine esențială pentru securitatea zonei, au spus participanții la forum.

“S-a vorbit despre importanța pe care România și Polonia o au în apărarea flancului estic. Până acum câtiva ani, și noi, românii, și polonezii, gândeam că suntem suficienți pentru a ne asigura securitatea. Am înțeles că este important să conlucrăm și că, dacă România si Polonia înțeleg să aibă programe de cooperare, să fie aproape, împreună cu SUA,  va fi în beneficiul securității ambelor state și a celor două zone: Baltică și Marea Neagră. Faptul că România investește, din 2017, 2% din PIB pentru Apărare este o investiție și nu sunt bani aruncați pe fereastră, așa cum retorica rusească o arată de multe ori”, a afirmat George Scutaru, director general New Strategy Center, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

În regiune, există multă dezinformare propagată în spațiul informațional și avem de-a face chiar cu campanii țintite, care au loc în mai multe țări, avertizează prof.univ. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, membră în Grupul la nivel înalt constituit de UE pentru dezvoltarea unei strategii în vederea combaterii fenomenului de fake-news și a dezinformării în mediul on-line.

“În întreaga regiune a Mării Negre și a Balcanilor există ‘narațiuni’. Atunci cand nu știm provenineța ‘narațiunii‘, trebuie să ne uităm la toate statele din jur. Marea Neagră este un punct de interes pentru mulți actori din zonă, iar confruntarea propriu-zisă, războiul propriu zis, sunt precedate de ocuparea spațiului informațional. În momentul în care se detectează astfel de demersuri, trebuie să fim alerți, în momentul în care, ca analiști, ca specialiști, avem dubii în legătura cu sursa unor ‘narațiuni‘, în momentul în care ne uităm în jur și vedem că și în Polonia și în Cehia și în Bulgaria avem aceleași mesaje, putem afirma că avem de-a face cu anumite campanii. Din fericire, UE a început să se doteze cu instrumente de detectare la nivelul mai multor state membre așa încât, dacă vrem să înțelegem aceste mesaje, avem unde să ne uităm: putem să ne uităm la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) “.


Ideea este că experții trebuie să se pună la curent cu ceea ce se întâmplă pentru că, de multe ori, haosul informațional este amplificat de liderii de opinie. Iar educația media, educația tehnologică trebuie să înceapă de la nivelul liderilor, al decidenților și apoi să coboare la nivelul oamenilor obișnuiți, a adăugat Bârgăoan.

Rusia, o amenințare la adresa României


Atâta timp cât Rusia are capacitatea să desfășoare exerciții de amploare în zona Mării Negre și merge pe teza sferelor de influență, reprezintă o amenințare la adresa României și a întregii regiuni, consideră George Scutaru.

În fața acestei amenințări, România trebuie să dea dovadă de coerență  și să înțeleagă, ca națiune, că trebuie să investească  în Apărare și să încerce să-și exploateze resursele.

“De astăzi și până  pe 26 septembrie, demarează exercițiul ‘Caucaz 2020’, cel mai mare exercițiu militar organizat de Federația Rusă, care implică 80.000 de oameni, în zona Mării Negre și a Mării Caspice. Acum o lună și jumătate, a mai fost un exercițiu-surpriză, care a implicat tot 80.000 -100.000 de persoane. Au capacitatea de a declanșa exerciții de amploare. Rusia nu și-a diminuat nici bugetul pentru Apărare, nici numărul de exerciții și dovedește același comportament agresiv în continuare. Totul pornind de la o teză care nu este nouă, cea a patriei-pericol. Este foarte ușor să vânturi imaginea obsesivă a dușmanului extern pentru a încerca să obții o susținere internă. Rusia constituie un pericol atâta timp cât această țară merge pe teza sferelor de influență. În viziunea unor oameni apropiați de cercurile puterii,  pentru ei, un mare ‘deal’ care să implice o împărțire a sferelor de influență între SUA și China ar fi ceva foarte firesc. În viziunea lor,  sfera fostă sovietică și mai mult decât atât, fosta sferă imperială rusă, înseamnă de fapt, sfera lor de  influență  tradițională”, punctează George Scutaru, director general New Strategy Center.

La toate acestea, se adaugă  faptul că zona Mării Negre este din ce în ce mai militarizată, Rusia transformând-o chiar într-un  un teatru de operaţii militare.

“Marea Neagră nu este doar un lac închis, ci o platformă de promovare a intereselor și de proiecție a forței militare. Tot ceea ce înseamnă aprovizionarea logistică pentru corpul expediționar rusesc din Siria se face cu flota Mării Negre, tot ceea ce înseamnă aprovizionarea forțelor paramilitare rusești din Libia se face cu ajutorul flotei Mării Negre,  de aceea importanța strategică a Mării Negre pentru Rusia este covârșitoare”, afirmă Scutaru.

În România, Rusia speculează tot ce înseamnă vulnerabilitate internă, iar țara noastră ar trebui să dea dovadă de mai multă maturitate și unitate, pentru a face față unor asemenea riscuri și amenințări. 

“România are o asumare fermă în ceea ce înseamnă participarea ca aliat în cadrul NATO și parteneriatul strategic cu SUA.  Suntem în prima linie și așa cum Rusia spionează în Polonia sau în Cehia, lucrul acesta se întâmplă și în România și se speculează vulnerabilități interne“, opinează George Scutaru.

Și pe zona dezinformării, care vine dinspre est,  se speculează tot vulnerabilitățile interne, subiectele dureroase și  amplificarea fracturilor din societate .

“Rețeta contemporană a dezinformării, care vine din zona estică, nu este neapărat de a propune un model pozitiv. Ceea ce își propune este de a crea îndoială în legătură cu modelul occidental. Este o diferență fundamentală față de propaganda de tip războiul rece. Rețeta contemporană a dezinformării este aceea de a identifica vulnerabilități  ale unei societăți, de a identifica subiectele tabu, dureroase, controversate și de a pune totul sub semnul îndoielii, de a amplifica fracturile dintre societate”, consideră prof. univ. Alina Bârgăoan, aleasă anul acesta membru în boardul European Digital Media Observatory – Observatorul European pentru Media Digitale .

Pericolele de lângă noi

Dacă până acum vorbeam doar despre importanța strategică a Mării Negre, acum trebuie să fim conștienți că de aici vin cele mai mari amenințări.

România trebuie țină cont de schimbările care au loc în zonă și să dovedească aliaților săi faptul că este o țară atractivă și un furnizor de securitate în zonă.

“Pe vremuri, noi spuneam că singurul prieten al României este Marea Neagră. Acum, am ajuns să vedem că, practic, cele mai mari amenințări ne vin tocmai din zona Mării Negre. E clar că beneficiem în momentul de față de cel mai puternic sistem de alianță în care România a fost vreodată parte. În același timp, cred că cel mai mare pericol este să nu intuim schimbările care au loc. Nu este suficient să vorbim doar despre importanța strategică a Mării Negre, mai trebuie să-i convingem si pe alții. Iar marea întrebare este: cum va reuși România să se dovedească atractivă pentru SUA, pentru țările importante din NATO, atât ea cât și această regiune. Lucrurile se schimbă, există un interes pentru zona asiatică, este clar că trebuie să-ți menții atractivitatea pentru a beneficia de un suport de securitate. Vedem că și UE este în schimbare, nu ar trebui să trăim într-o bulă. Este o lume în schimbare, se acumulează niște tensiuni, iar de cele mai multe ori, tensiunile se eliberează printr-un conflict. Ar trebui să avem o capacitate administrativă și instituțională puternică pentru a răspunde unor asemenea amenințări. Aceste schimbări sunt accentuate de pandemie, iar lucrurile nu evoluează într-o direcție bună”, concluzionează George Scutaru.

Dincolo de investițiile în sistemul de Apărare, investițiile în coeziunea internă a țării, în infrastructura simbolică, dar și conceptul de SMART STATE, sunt tot atâtea modalități prin care România poate face față amenințărilor la adresa securității.

“În afară de 2% din PIB pentru Apărare, cred că se poate investi în coeziunea internă a țării, asigurată de  infrastructura de drumuri , dar și cea de mediu și în coeziunea socială , care este asigurată de ceea ce numesc eu infrastructura simbolică - încrederea în autorități, în mesajele oficiale, capacitatea de solidaritate, de a ne vedea interesele în aceeași manieră. Iar în ceea privește ideea de stat minimal, acesta  este demult compromisă. Problema nu este dacă avem un stat minimal sau maximal, ci dacă avem un SMART STATE. Este vorba despre o discuție serioasă despre care sunt atribuțiile statului inteligent, cum poate să se realizeze o alianță de interese între mediul privat și mediul public, despre buna guvernare, leadership”, consideră prof.univ. Alina Bîrgăoanu.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 21/22 septembrie 2020 poate fi urmărită în linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/watch/
 


Etichete securitateaMarea NeagrăRomâniaapărareRusiaBalcanidezinformarefake-news

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live