VIDEO: Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, declarații la Paris

LIVE VIDEO: Declarații de presă susținute de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, la Paris.

FOTO: Ilie Bolojan, la Paris. Sursa: Daniela Coman/RRA.

TEXT:

Ilie Bolojan: Bună ziua. Așa cum știți, de aproximativ o jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate, convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina și Europa. Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și ai Uniunii Europene. În continuare o să prezint punctele principale, care au fost abordate la această reuniune. Primul dintre ele a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian şi, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord şi așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și, practic, teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri şi, din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic. În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile, la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că Portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și prin infrastructura pe care o are - radare, drone, poliția aeriană -, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltare în această zonă. Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea flancului estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că fără o astfel de susținere există riscul de cădere a frontului şi, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță. Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa și nici România nu și-o dorește. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea flancului estic. Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei și, de asemenea, măsurile post ajungerea la un acord, măsurile asiguratorii în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, ci este o pace robustă, care asigură atât Ucraina, cât și Europa.

Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite - și a anunțat această chestiune cât se poate de clar - niciun militar român în Ucraina. Dar într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize privind forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front. Ar putea fi localizate sau pe flancul de est sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere, vom participa ca țară de tranzit de hub la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe care ar putea fi aceste planuri, pentru ca, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică. Un alt lucru pe care țările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare și în acest sens, practic, a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European. Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre, a fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare - Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării - în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea, inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar, pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie. Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi.