Victor Negrescu: România ar putea găzdui un hub strategic de securitate maritimă la Marea Neagră

Rubrica: „Apel matinal” - Realizator: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Comisia Europeană a susținut oficial propunerea României de a crea un hub european de securitate maritimă la Marea Neagră, un demers considerat, citez aici: „un pas concret pentru securitatea întregii regiuni, dar și a țării noastre”.

Președintele României Nicușor Dan a subliniat recent importanța acestui centru de securitate, un proiect inclus și în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, care, potrivit autorităților de la București, ar putea fi amplasat la Constanța.

În acest context este momentul ca autoritățile române să vină și cu un proiect concret, după cum afirmă vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, inițiatorul acestui demers, dar și invitatul de astăzi al Matinalului. Bună dimineața!

Victor Negrescu: Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație!

Și la mulți ani, să nu uităm, suntem la început de an. Concret, ca să pricepem cu toții, ce înseamnă acest hub de securitate maritimă de la Marea Neagră?

Ce este și la ce folosește hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră

Victor Negrescu: La mulți ani! Acest hub de securitate maritimă la Marea Neagră înseamnă, de fapt, un centru de coordonare a tuturor intereselor europene la Marea Neagră. Fie că vorbim de protejarea investițiilor noastre în regiune, pe zona de energie, pe zona digitală, fie că vorbim de dezvoltarea comerțului în zonă, fie că vorbim, pur și simplu, de soluțiile de protecție a tot ce înseamnă interesele noastre la Marea Neagră, în contextul evident al războiului din Ucraina. Vorbim de o coordonare mai bună dintre Uniunea Europeană și NATO, dar o coordonare mai bună și cu statele partenere din regiune. Practic, acest hub maritim ne-ar permite nouă să ne asigurăm că Marea Neagră rămâne o prioritate pentru Uniunea Europeană și că Uniunea Europeană va investi sume consistente de bani în anii care urmează în dezvoltarea prezenței europene în această parte a lumii. Așa că e important pentru noi că am făcut acest pas. Practic, am primit confirmarea oficială că executivul european sprijina acest demers. Acum România trebuie să pregătească un proiect, un proiect amplu pe care să-l prezinte Bruxellului și să argumenteze de ce România trebuie să găzduiască acest centru și care ar fi activitățile pe care acest hub le-ar dezvolta în anii care urmează cu sprijin european, în așa fel încât să vedem o creștere a prezenței europene în Marea Neagră și că Marea Neagră, în continuare, este inclusă în proiecte de dezvoltare pe care Europa le gândește în această parte a Europei.

Bine, primul pas a fost făcut. Vor reacționa sau cum credeți că vor reacționa autoritățile de la București?

Sprijinul Comisiei Europene și ce trebuie să facă acum România

Victor Negrescu: Acest prim pas este unul extrem de important pentru că până acum, cum ați spus și dumneavoastră, acest hub fusese menționat în discuții, într-o serie de documente, dar nu era foarte clar ce își dorește Comisia Europeană sau dacă efectiv acest hub se va materializa. Comisia Europeană a confirmat prin răspunsul pe care mi l-a oferit scrisorii pe care am înaintat-o, faptul că este un proiect viabil, un proiect care se poate materializa, în opinia mea, în următorii doi ani. Ce trebuie să facă autoritățile de la București este acum să gândească acest proiect. De aceea, eu vă merge mai departe. Chiar în această săptămână voi trimite o serie de solicitări, adrese către autoritățile competente la nivel național pentru ca ele să se coordoneze, să elaboreze acest proiect, în așa fel încât să convinge Bruxelles să dea drumul cât se poate de rapid creării acestui hub și să-l finanţeze adecvat, pentru că obiectivul secundar este să ne asigurăm că în bugetul Uniunii Europene, pe termen lung, avem o linie bugetară dedicată acestui hub, cu proiecte concrete.

Portul Constanța și Flancul Estic, șansa de a ieși din „periferia” Europei

De exemplu, pentru dezvoltarea Portului Constanța, pentru îmbunătățirea conexiunilor între România, Bulgaria și de ce nu poate chiar Grecia și proiectele dedicate coridorului sudic sau dezvoltarea unor proiecte mai ample care leagă mai mult Europa de Turcia sau zona Caucazului, sunt acolo câteva proiecte de miliarde de euro în prezent finanțate de către Uniunea Europeană care trebuie să fie stimulate, accelerate, în așa fel încât România și, practic, Flancul estic să nu mai fie doar o zonă periferică a Europei, ci o zonă cheie pentru dezvoltarea economică ulterioară a Uniunii Europene.

Dar până la urmă, România probabil că are nevoie de sprijin regional pentru că acest hub să devină realitate. Există susținere din partea statelor de la Marea Neagră, precum Bulgaria?

Parteneriat cu Bulgaria și nevoia unui plan regional integrat

Victor Negrescu: În primul rând, ca acest hub să fie creat, trebuie să există un acord între noi și partenerii bulgarii. Asta spune și scrisoarea trimisă. Acum nu vă ascund faptul că partenerii bulgari par să se miște mai repede la nivelul autorităților lor naționale și ei s-au adaptat interesat de acest subiect. Din informațiile pe care le am, deja lucrează la un posibil proiect în acest sens. În același timp, da, România este un lider regional, cred că avem mai multă influență la Bruxelles și cred că putem să găsim o soluție prin care să-i cooptăm și pe ei în așa fel încât hubul să fie găzduit de țara noastră, așa cum se arătat și în scrisoarea primită din partea Comisiei Europene. Noi trebuie să gândim un plan integrat, adică este vorba de un hub maritim pentru Marea Neagră, nu este doar pentru România, deși evident ar fi de mare folos pentru țara noastră și aici trebuie să găsim maniere de a integra practic acțiuni comune.

Modele de colaborare din Baltica și sudul Europei, aplicabile la Marea Neagră

De exemplu, de ce nu să includem în activitățile pe care le face acest hub o mai bună interconectare între porturile pe care noi le avem la Marea Neagră și cele pe zona Dunării. Să gândim proiecte de conectare mai bună a Dobrogei, de exemplu, de litoralul bulgăresc și ulterior pe coridorul sudic cu Grecia. Să gândim soluții în așa fel încât Marea Neagră să fie mai ușor de accesat pentru zona de comerţ mai atractivă cu activități comune în această directă, deci sunt foarte, foarte multe idei. Există niște exemple în acest sens. Țările baltice au astfel de proiecte de colaborare împreună cu țările nordice. Pe zona sudică există astfel de coridoare speciale, maritime, dezvoltate și finanțate inclusiv cu bani europeni. Deci există lucruri pe care le putem prelua, dar trebuie să dăm dovadă de cooperare și, din nou, cred că aici trebuie să fim mult mai proactivi în așa fel încât să creăm acest hub la noi în țară.

Să ne mișcăm mai repede, pentru că bulgarii ne tot cer să construim un nou pod, adevărat, cu câte două benzi pe sens la Giurgiu. Noi ne mișcăm mai greu, dar să sperăm că acest hub de care am vorbit, astăzi, la matinal va fi pe agendă, va fi un element prioritar pe agenda autorităților române. Hub-ul de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu mulțumiri și să avem cu toții un an cât mai bun.

Victor Negrescu: Mulțumesc tare mult! La mulți ani!