Vaccinarea antigripală este recomandată cu insistență de medicii de boli infecțioase

Aproximativ 85.000 de cazuri de infecții respiratorii au fost raportate săptămâna trecută, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Numărul este în creștere față de perioada anterioară. În același timp s-au înregistrat aproape 300 de cazuri de gripă clinică, iar autoritățile sanitare raportează mii de infectări cu virusul SARS-CoV-2, majoritatea cu forme ușoare sau moderate.
O nouă tulpină, însă denumită "Stratus", atrage atenția medicilor. Specialiștii britanici spun că se manifestă prin simptome neobișnuite, inclusiv dureri puternice de dinți și de maxilar - simptome care nu au fost asociate până acum infecției COVID. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este profesor doctor Simin Florescu - medic primar de boli infecțioase și manager al spitalului "Doctor Victor Babeș" din capitală. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Înainte de toate, cum s-ar explica această creștere a numărului de îmbolnăviri, mai ales pentru cei necunoscători, raportându-ne la temperaturile ce nu au fost scăzute?
Da, nu are o mare importanță cu temperaturile care au fost mai mult sau mai puțin scăzute. Intrăm în sezonul rece. Ca de obicei, numărul de infecții respiratorii va crește și, pe lângă asta, mai are o mare importanţă și începerea școlilor, da, și asta care determină infectarea copiilor, copiii fiind de obicei vectorii principali de transmitere a infecțiilor respiratorii în comunitate.
Dar ce tipuri de virusuri circulă cel mai intens acum: gripă, COVID sau alte infecții respiratorii?
Deocamdată circulă încă în continuare virusul SARS-CoV-2, dar au apărut, într-adevăr, și cazuri de gripă mai devreme decât în anul trecut și probabil că vor fi, în acest context, mai multe cazuri. Dar asta nu este nimic surprinzător, numărul în creștere de cazuri de COVID și gripă. Important este că ar trebui să menținem un trend cât mai scăzut prin vaccinarea antigripală.
Da, tocmai ce îi aminteam colegei că ieri am cumpărat vaccinul. Cam 80 de lei este. Erau două sortimente, să zic, pentru mama. Dar, raportându-ne strict la întâmplările de acum, datorită experienței dumneavoastră - sunt cazuri mai grave în această perioadă decât în alți ani sau cum ați cataloga?
Nu, nu sunt cazuri mai grave. Deocamdată este o evoluție obișnuită a cazurilor, atât ca severitate, să zic, fiind cazuri numai ușoare sau medii, după cum deja spuneați, și un număr de cazuri, în afară de începerea mai devreme a gripei, în rest nu e ceva surprinzător din punct de vedere a numărului de cazuri total. Dar repet, am putea menține chestia asta cât mai jos prin vaccinarea antigripală. E cel mai important lucru.
Dar se vorbește despre o nouă tulpină, "Stratus", care ar provoca simptome neobișnuite, cum ar fi durerile de dinți. Ce se știe până acum despre această variantă?
Deci, în privința variantelor circulante care s-au tot modificat în ultimii doi ani, da, ele capătă diverse aspecte cu modificări minime, dar din punct de vedere al diagnosticului și al tratamentului acestor cazuri lucrurile rămân la fel. Și, din fericire, nici severitatea cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2 nu este mai mare decât cea obișnuită, așa că, din punctul ăsta de vedere e doar așa o mică variație clinică, fără nicio semnificație mai departe.
Cum ar trebui să reacționeze pacienții, eventualii pacienți dacă observă anumite simptome? De fapt când e momentul să meargă la medic?
În primul rând, asta o să spun întotdeauna, cel mai important lucru este ca în momentul în care există semne de infecție respiratorie pacienții să ia legătura cu propriul medic de familie. Și medicul de familie este cel mai în drept să stabilească o suspiciune de etiologie și să îl trateze ambulator sau să-l trimită la spital în funcție de severitatea pe care o observă în timpul examinării sau în timpul discuției cu pacientul respectiv. Deci acesta ar fi primul lucru. După aceea, dacă totuși avem de-a face cu o formă gravă și asta înseamnă, de obicei, stare generală alterată sau febră care nu cedează sau fenomene de insuficiență respiratorie, atunci, evident, pacienții ajung de regulă în camerele de gardă ale spitalelor, ori singuri, ori cu ajutorul ambulanței. Deci semnele de alertă sunt acestea, febră foarte înaltă care nu cedează, stare extrem de gravă care nu permite pacientului să părăsească domiciliul și, respectiv, cel mai grav, semne de insuficiență respiratorie. Dar, repet, acestea, din fericire, sunt foarte puține și la orice pacient, dacă se intervine rapid prin consult cu medicul de familie care direcționează cel mai corect pacientul, lucrurile vor merge, în cea mai mare parte a cazurilor, foarte bine.
Cât de precauți ar trebui să fim sau să rămânem dacă, nu știu, cineva, un coleg sau poate la școală un copil tușește, apropo de masca de care ne amintim așa un pic cu strângere de inimă?
Nu știu de ce cu strângere de inimă, masca nu este nimic, să zic, periculos pentru sănătatea oamenilor, ci dimpotrivă. Deci, a purta mască este un semn de civilizație, mai ales în momentul în care ești răcit, între ghilimele, sau ai semne de infecție respiratorie, și, totuși, poți să mergi la serviciu sau poți să ieși în comunitate, atunci măcar purtatul măștii îi ferește pe cei din jur de a se îmbolnăvi de la tine. Deci acesta ar fi un lucru foarte bun.
Dar, ca sistem medical, suntem mai bine pregătiți față de 2020?
Sistemul medical a fost pregătit și în 2020. Acum, chestia asta, ușor așa insinuantă, nu-mi place, sincer, să fiu. Deci, sistemul medical a fost foarte bine pregătit și în 2020, având în vedere rapiditatea cu care s-a desfășurat extinderea pandemiei de SARS-CoV-2, de infecție cu SARS-CoV-2. Iar, din punctul meu de vedere, ca infecționist, spitalele de boli infecțioase au fost și vor fi pregătite mereu, pentru că acesta este specificul nostru. Deci știm să facem față la tot ce înseamnă izbucnire epidemică, epidemie sau pandemie. Așa că, din punctul nostru de vedere, știm să diagnosticăm, știm să separăm, știm să tratăm pacienții, știm să îi primim în număr mare când este cazul, suntem flexibili în ceea ce privește internarea, modificările prin spital, deci lucrurile acestea le știm. Dar ar fi foarte bine dacă concetățenii noștri ar contribui la un număr mai mic de cazuri vaccinându-se antigripal. Deci lucrul acesta, ar fi bine să nu generăm niște provocări din acestea cu număr mare de cazuri de gripă pur și simplu în momentul în care avem un mijloc atât de eficace de prevenție, și anume vaccinarea antigripală.
Dar pentru că ați amintit de vaccinare, există doze disponibile pentru noile forme de COVID, pentru că citeam că cei care doresc vaccinarea au ajuns până în Bulgaria, pentru că în România nu au găsit vaccinul?
Da, din păcate în România vaccinul împotriva SARS-CoV-2 nu a mai fost adus. Ştim bine, toate tulburările care s-au iscat sociale, ca să zic, nu altfel de tulburări, odată cu vaccinarea SARS-CoV-2, un lucru de altfel, discutam și cu colegii mei, extrem de ciudat, pentru că în momentul în care vaccinul anti SARS-CoV-2 era disponibil doar în niște trepte de vaccinare, mai întâi personalul, grupe la risc și așa mai departe, era extrem de dorit și lumea făcea coadă și era o mare nebunie ca să se vaccineze, erau în stare să meargă în alt oraș oamenii ca să își dobândească vaccinul. Pe măsură ce vaccinul a devenit extrem de disponibil în foarte multe centre, la liber, fără nicio problemă, lumea n-a mai dorit vaccinarea. Deci este un lucru paradoxal. Deci, de atunci, într-adevăr, vaccinul SARS-CoV-2 nu mai este în România, poate că va fi adus, l-am auzit și pe domnul ministrul al sănătății spunând acest lucru. Există peste tot, în afara României, un vaccin adaptat formelor circulante de SARS-CoV-2, așa că ar fi o idee foarte bună să-l avem și noi.
Îmi permit pe final de interviu să vă lansez și întrebarea, dumneavoastră personal vă vaccinați antigripal?
În fiecare an, atât eu cât și toată familia mea.
Şi când ar fi cea mai bună perioadă, acum, până vine frigul?
Chiar acum. Luna octombrie este perioada ideală pentru debutul vaccinării antigripale și în felul acesta vom avea anticorpi până prin martie, când se cam termină sezonul de gripă.
Da, există însă o reticență, apropo, de vaccinare, pentru că am mai discutat și noi săptămâna trecută despre HPV, de exemplu. Foarte, foarte mulți tineri nici măcar nu vor să audă. Cum i-ați simțit pe pacienți de regulă?
Despre vaccinarea HPV pot să vă spun că sunt extrem de mulți tineri care vor să facă vaccinarea și care fac vaccinarea și am întâlnit și fenomenul, familia care se opune vaccinării HPV și copilul de-abia așteaptă să ajungă la vârsta de 18 ani ca să se ducă și să decidă singur că vrea să se vaccineze. Deci, din păcate, există situații de genul ăsta. Iar vaccinarea HPV este o vaccinare extrem de sigură și pe care au aplicat-o țari precum Australia încă de acum aproape 15 ani și în acest fel, pe curbele lor de incidenţă, s-a observat o scădere până aproape de zero a cazurilor de cancer de col uterin, datorită vaccinării HPV.
Cred că tot la educație, civilizație și la campaniile de prevenție trebuie să ajungem în condițiile în care reticența uneori este dură. Cu mulțumiri!
Da, categoric.
Cu mulţumiri pentru prezența alături de noi!
Cu mare plăcere, mulțumesc și eu pentru invitație!