Unde mergem în vacanță: Olt

De luni până vineri, în programul "OBIECTIV ROMÂNIA" şi sâmbăta în emisiunea "CA PE ROATE", după ştirile orei 17:00, reporterii RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI vă propun destinaţii inedite pentru a vă petrece vacanţa aici, în România, locuri cu poveşti interesante şi mai puţin ştiute.

Deşi nu este un judeţ preponderent turistic, Oltul are multe de oferit turiştilor curioşi să-i cunoască istoria.

Poate cel mai frumos loc este Satul Neolitic de la Drăgăneşti-Olt, reconstituire la scară naturală a unui sat de acum 4.500 ani.

Mai sunt însă şi Biserica-bordei din Stoicăneşti, Complexul de vânătoare de la Reşca, cel care include cele două cabane de vânătoare, foste prezidenţiale, Complexul etnofolcloric şi Bisericile-surori de la Stoicăneşti, Cetatea Sucidava ori Mănăstirile Clocociov şi Brâncoveni.

Atractivă este şi bogata faună de interes cinegetic începând cu vânatul mare precum cerbul, cerbul lopătar, mistreţul ale căror trofee au creat o faimă mondială zonei, iepurele, fazanul, potârnichea, precum şi numeroasele păsări de pasaj, prepeliţe, sitari, raţe etc.

Ne întoarcem la Satul Neolitic, cel care îţi dă posibilitatea să te întorci în timp cu mii de ani. Acesta a fost amenajat în orăşelul Drăgăneşti-Olt şi a fost inaugurat în 2010, în prezenţa a sute de participanţi din 24 de ţări. Iniţiatorul este Traian Zorzoliu, fost director al Muzeului Câmpiei Boianului din localitate, instituţie care acum îi poartă numele după decesul său.

Odată ce îi trece pragul, vizitatorul este teleportat înapoi în timp. În satul neolitic specific civilizaţiei Gumelniţa, pătrunzi într-o lume care a existat acum aproape 4 milenii şi jumătate. Muzeul în aer liber reproduce o aşezare din Neolitic ale cărei rămăşiţe chiar au fost descoperite de către arheologi în urmă cu 15 ani pe raza oraşului Drăgăneşti.

Fiecare colibă din Satul Neolitic din Drăgăneşti-Olt a fost amenajat după “reţetele” de construcţie ale acelor timpuri, adică s-a folosit doar chirpici după metodele de atunci: trestie împletită şi pari bătuţi în pământ, iar, printre împletituri, a fost introdus pământ cu apă.

Fiecare bordei este specific câte unui reprezentant al claselor sociale de la vremea respectivă, respectiv o colibă aparţine unui pescar, unui agricultor, unui olar, unui vânător etc.

Fiecare colibă are vatră, cuptor, laviţă, iar patul este construit din pământ ridicat, peste care sunt aşezate piei sau rogojini. Tot în incinta satului poate fi văzut şi un mormânt specific culturii Gumelniţa, acesta fiind amenajat în spatele unuia dintre bordeie: groapa fiind ovală, iar scheletul – provenind tot din acea epocă - are picioarele şi braţele aduse la piept. Mormântul este acoperit doar de o bucată mare de plexiglas transparent tocmai pentru ca interiorul să fie vizibil celor ce vizitează satul-unicat.

Cetatea romană Sucidava, amplasată la cinci kilometri de oraşul Corabia, a fost inclusă, de anul trecut, în patrimoniul mondial UNESCO. Castrul roman de la nord de Dunăre devine, astfel, primul obiectiv din Olt şi cel de-al şaptelea din ţară inclus de acest organism internaţional pe lista unde mii de obiective istorice din lume ar vrea să se afle. Cetatea se întinde pe o suprafaţă de circa 22 de hectare.

După ce a fost distrusă de huni, castrul a fost refăcut de către împăratul bizantin Iustinian, între anii 527 şi 535.

În prezent, cetatea Sucidava este secţie integrantă a Muzeului Orăşenesc Corabia, având ca principal pol de atracţie “Fântâna Secretă”, considerată unicat prin modul de construcţie.

Amenajată în secolul VI, ea este redescoperită abia în anul 1958, cu prilejul cercetărilor pentru delimitarea zidurilor de incintă din partea de sus a cetăţii. Numele de “Fântâna secretă” se trage de la faptul că permitea aprovizionarea cu apă dintr-un izvor subteran aflat departe în afara zidurilor cetăţii – la 14 metri. Tunelul fântânii are o lungime de 26 de metri.

Chiar şi acum, cei ce străbat tunelul pot vedea pe pereţi, din loc în loc, pete negre provenind de la făcliile ce străjuiau drumul către izvor a celor care intrau în tunel.

În prezent a rămas un obicei ca, în ziua nunţii, mirii să vină aici să bea “apă vie” din acest izvor pentru o căsnicie plină de iubire. Din acest motiv, Fântâna Secretă este denumită de localnici şi “Izvorul iubirii”.