”Traficul de persoane se manifestă în trei forme: exploatare sexuală, exploatare prin muncă și exploatare prin cerșetorie”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - Linia telefonică s-a lăsat până la urmă sedusă pentru a intra în legătură directă cu invitatul "Apelului matinal" astăzi, când Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, alături de alte instituții și organizații publice, organizează, în perioada 15-21 octombrie, o serie de evenimente incluse în cadrul campaniei de informare și prevenire "Săptămână Prevenirii Traficului de Persoane". Ce riscuri există și, mai ales, ce fac autoritățile, aflăm de la invitatul ''Apelului matinal'', Mihaela Drăguș, inspector principal de poliție. Bună dimineața!
Mihaela Drăguș: Bună dimineața, dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră! Ne bucurăm să fim alături de cei care ascultă Radio România Actualități încă de la prima oră și, sperăm noi, să îi facem mai conștienți și mai bine informați atât pentru binele lor, cât și pentru binele României, dacă pot să spun așa, pentru că fenomenul traficului de persoane nu este un fenomen care se petrece departe de ochii noștri și, din păcate, se insinuează printre noi, atât în cercurile vulnerabile, cât și în păturile, să zicem, sociale, unde nivelul de trai este ridicat.
Realizator: Da, citeam o statistică: după primele șase luni, 160 de victime. Nu întâmplător știu că organizați în Aeroportul Otopeni o acțiune, e cea mai mare poartă, până la urmă, aeriană de intrare și ieșire în țară. Ce ar trebui să știm cu toții și mai ales persoanele vizate?
Mihaela Drăguș: Ne bucurăm să putem organiza astăzi, în Aeroportul Otopeni, un eveniment dedicat Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, 18 octombrie. E adevărat, cum aţi spus, e practic cea mai mare poartă de ieșire din țară. Oamenii, când pleacă din țară, sigur își pun în bagaje și un vis pentru o viață mai bună, pentru o slujbă mai bună, pentru o relație frumoasă. Traficul de persoane și cazurile de trafic de persoane aflate în monitorizarea noastră ne demonstrează că sunt și situații în care acele vise se sfarmă. Și atunci este foarte important să conștientizăm, și cu ajutorul copiilor, cei mai inocenți practic dintre noi, cu ajutorul copiilor de la Clubul Sportiv Dinamo, coordonați de domnul profesor Dan Marina, și a celor de la Liceul de Coregrafie ''Floria Capsali'', le-am pregătit un moment, zic eu, emoționant care, prin dans și muzică, va reuși să trezească emoții în rândul tuturor pasagerilor, să tragă un semnal de alarmă asupra acestui fenomen și, credem noi, să rămână întipărit în sufletul pasagerilor, că se poate întâmpla și e foarte important să conștientizăm cum ne putem feri. Aș putea să reamintesc ascultătorilor și să-i fac puțin atenți la principalele forme de exploatare. Traficul de persoane se manifestă în trei forme: exploatare sexuală, exploatare prin muncă și exploatare prin cerșetorie. Cea mai des întâlnită formă de exploatare este exploatarea sexuală. 84% dintre victime trafic de persoane sunt tinere, fete și femei. Din păcate, întâlnim și foarte mulți minori. Și aici este foarte mare nevoie, zic eu, de o conștientizare a adulților privind acest fenomen, pentru că minorii sunt de cele mai multe ori ademeniți cu lucruri care nu țin neapărat de exploatarea sexuală. Evident, sunt atrași către relații, sunt admirați în special în mediul online, li se fac diferite complimente și se ajunge, din păcate, în zona aceasta de exploatare, în special prin intermediul pornografiei online.
Realizator: Dar cum ne putem implica noi, cetățenii și, evident, autoritățile?
Mihaela Drăguș: Mi-ar plăcea foarte mult ca cât mai mulți cetățeni să fie conștienți de acest pericol, să discute, atât cu cei apropiați, cât și cu proprii copii despre regulile de conduită în mediul online și nu numai. Dorința asta de a fi popular pe rețele, de a avea mulți prieteni poate duce către o situație nedorită. Trebuie să avem mare grijă cu datele personale, cu lucrurile pe care le dezvăluim celor din mediul online. Dezvăluirea vulnerabilităților, faptul că suntem, eu știu, singuri acasă, părinții sunt plecați la muncă în străinătate sau suntem în conflict cu aceștia, sau nu ne place școala, de fapt sunt porți de intrare care ne dezvăluie niște breșe legat de sufletul nostru, legat de emoțiile noastre și acolo se pot strecura cu multă grijă ideile traficanților, că ne sunt alături, că vor fi prietenii noștri. Și, cred eu, că fără să vrem, din dorința de a fi crezuți, de empatie firească putem să ne trezim în niște relații, în niște cercuri foarte, foarte dubioase. Deci mare atenție la persoanele atât de binevoitoare, atât de înțelegătoare care...
Realizator: Și de cele mai multe ori persuasive, convingătoare, din câte îmi dau seama din cele spuse de dumneavoastră, nu ?
Mihaela Drăguș: Da, da, în special când vorbim de metoda "Loverboy". Metoda "Loverboy" este metoda îndrăgostitului, așa ca să poată fi înțeleasă de toată lumea. Tinerele fete, de 15-16 ani în special, practic cad foarte ușor pradă acestei metode din dorința de atenție, din dorința de a primi complimente, cadouri, se îndrăgostesc de acei bărbați care fac din îndrăgostit de fapt o meserie. Le întind diferite capcane, le promit relații serioase, uneori chiar căsătorie şi își fac loc în sufletul lor, uneori creează conflicte cu familia, tocmai pentru ca persoana respectivă să nu mai aibă, practic, drum de întors, să nu mai fie susținută de familie. De aceea, sfatul meu pentru ascultătorii care au adolescenți este să nu închidă niciodată ușa definitiv, pentru că în felul ăsta, într-o situație de criză, des întâlnită în adolescență, ne împingem practic către exploatare.
Realizator: Da, trebuie să vorbim cât mai mult cu ei, evident să-i încurajăm. Dar o ultimă întrebare: pentru persoanele care ajung victime, ce pot face, unde... cum pot proceda? Nu știu... Cum ar trebui să se descurce?
Mihaela Drăguș: Sigur, o persoană care a văzut că oferta de muncă nu este cea promisă, că i se opresc bani din salariu, că muncește mai mult decât s-a înțeles în contract, că n-a semnat un contract și că i se pun... i se opresc din salariu diferite penalități, pentru că avem în cazurile de exploatare prin muncă, când chiria, banii de transport depășesc uneori câteva salarii şi atunci e clar că ne aflăm într-o situație de exploatare. Când suntem șantajați cu poze compromițătoare, când suntem amenințați cu violența sau cu alte lucruri, e clar că acolo nu mai este o situație de liberă voință. Și atunci este foarte bine să aflăm, dacă suntem în România să ne adresăm către poliție, dacă e o situație de urgență să apelăm 112, dacă viața noastră este pusă în pericol. Sesizări privind cazurile de trafic se pot face și la numărul gratuit 0800.800.678.
Realizator: Și dacă suntem în străinătate?
Mihaela Drăguș: Dacă suntem în străinătate, avem și acolo legături cu consulatele și avem un număr pe care îl oferim tot așa, gratuit, pentru a fi apelat din străinătate. A fi victima traficului de persoane nu este ușor să-ți dai seama tu ca victimă. De cele mai multe ori persoana în cauză, din cauza manipulării, nu își dă seama. E foarte important ca ceilalți să înțeleagă aceste cazuri, să le vadă și mă bucur foarte mult că lucrurile se întâmplă și în acest sens. Mă gândesc la azilele de bătrâni, mă gândesc la persoanele care sunt exploatate la stână sau la muncile agricole și care aceste cazuri au fost sesizate de cetățeni și acest fapt e foarte îmbucurător pentru noi.
Realizator: Și tot de curiozitate: dacă sunt cetățeni străini, de exemplu, veniți la muncă în România și se simt exploatați, tot 112 sau, în fine, să ia legătura cu poliția, nu?
Mihaela Drăguș: Da, da.
Realizator: Avem și cealaltă variantă. Da, o campanie de conștientizare, evident, la care ne-am alăturat. Mulțumim!
Mihaela Drăguș: Vă mulțumim, Radio România Actualități, pentru implicare și pentru că susțineți lupta împotriva traficului de persoane.
Realizator: Mihaela Drăguș, inspector principal de poliție, astăzi, cu ocazia Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane. Da, de fiecare dată, pe românește o spun, e bine să deschidem ochii./RADOR RADIO ROMÂNIA/