Toți sunt nemulțumiți de creșterea impozitelor "dar nu avem alternativă", spune Daniel Dăianu

Guvernul a aprobat ieri, într-o ședință extraordinară, ordonanța de urgență privind impozitele și taxele locale pentru anul 2026. Noile niveluri vor fi stabilite până la 31 decembrie, astfel încât majorările să poată fi aplicate chiar de la începutul anului viitor.
Impozitul pe clădiri va fi calculat după o formulă nouă. Un metru pătrat construit este evaluat la 2677 de lei. În același timp, nu se va mai ține cont de vechimea imobilelor, iar consiliile locale vor avea posibilitatea de a acorda scutiri pentru un număr mult mai mic de categorii de terenuri și de clădiri.
Premierul Ilie Bolojan a venit și cu clarificări privind taxarea serelor și solariilor. Vor fi impozitate doar cele de tip industrial, nu și solariile din gospodăriile populației.
Discutăm despre toate aceste schimbări alături de un specialist: Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, invitatul "Apelului matinal". Bună dimineața!
Bună dimineața!
Această creștere a bazei de impozitare e sustenabilă pe termen mediu sau vorbim, poate, de o soluție rapidă pentru bugetul pe anul viitor?
Măsurile pe care dumneavoastră le-ați anunțat fac parte dintr-un ansamblu de modificări de fiscalitate și de politică bugetară care încearcă să îndrepte în 2026 deficitul bugetar către 6% din produsul intern brut. Eu am mai spus că ar fi o realizare remarcabilă pentru România să ajungă de la un deficit de peste 9% din produsul intern brut, așa cum a fost consemnat în 2024, la puțin peste 6% în 2026. Sigur că este foarte greu pentru populație, pentru mediul de afaceri, dar nu există alternativă, pentru că și anul acesta, dacă nu ar fi fost luate măsuri de corecție în august, am fi avut un deficit bugetar precum cel din 2024. Iar contextul internațional este foarte nefavorabil. Nu avem altă soluție decât să încercăm să ne ajutăm singuri, iar acest ajutor pe care noi trebuie să ni-l acordăm înseamnă sacrificii. Statul trebuie să acopere, să aibă resurse pentru a oferi cetățenilor servicii publice de bază. Și nu poate astăzi decât prin aceste modificări în regimul fiscal, încercări de a reduce din cheltuielile publice, pentru că eu vorbeam despre un ansamblu de măsuri fiscale și de schimbări în politica bugetară. Este drept că grosul ajustării în 2025 s-a făcut printr-o creștere a TVA-ului și creștere de accize. Impactul va fi mai sever în 2026. Când spun că impactul va fi mai sever, mă refer în primul rând la faptul că va avea influență asupra deficitului bugetar. Știu că populația este afectată.../voci suprapuse/
Știm cu toții.
Toți sunt nemulțumiți, dar, repet, nu avem alternativă. Cred că și plictisesc, făcând această afirmație. Important este - dumneavoastră n-ați menționat - dar această întrunire de ieri a șefilor coaliției, au fost decise unele măsuri. Cineva spunea: "Dar de ce liderii politici încearcă să influențeze politica guvernului?" De fapt, nu ar trebui cineva să spună... nu ar intra în atribuțiile șefilor de partid. Dar nu este așa. Democrația nu înseamnă pur și simplu /că/ un guvern face orice, chiar dacă merge în direcția bună. Și eu cred că deciziile care au fost adoptate ieri, într-un fel, sunt o dovadă de înțelepciune. Pentru că un partid a pledat pentru creșterea salariului minim brut, alte partide au pledat pentru renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, chiar și, totodată, să nu fie mărit salariul minim brut. Eu cred că a fost o dovadă de înțelegere, pentru că trebuie să existe un numitor comun în politică, sprijinit de partide. Țara are nevoie și de o stabilitate politică, cât se poate să existe și stabilitate socială. Și aceasta, am spune, un compromis rezonabil. Eu zic că ar mulțumi și partenerii sociali, pentru că nu trebuie... Iertare, da, vă rog../voci suprapuse/
O măsură discutată a fost cea referitoare la impozitul pe clădiri. Evaluarea la 2.677 lei pe metrul pătrat reflectă realitatea pieței sau este mai degrabă o valoare administrativă?
Vedeți dumneavoastră, în primul rând că ar trebui să vedem ce înseamnă piață, iar piața nu este aceeași peste tot. Știm și noi, de pildă, că sunt... Cluj-Napoca este un oraș în care prețurile sunt mai mari decât în București. Decirămâne la latitudinea autorităților locale să stabilească care vor fi aceste impozite. Există niște repere, să spunem, generale, dar nu poate fi impus în mod administrativ autorităților locale care să fie acest impozit. Sigur, populația are... Oamenii vor fi nemulțumiți, așa cum sunt nemulțumiți conducătorii auto. Toată lumea este nemulțumită, însă impozitele în România erau inferioare în raport cu standardele europene. Statul este în goană după resurse, trebuie să reducă cât mai mult din deficitul bugetar și nu are ce să facă și, în plus, trebuie să încerce să combată cât mai mult din evaziunea fiscală, fiindcă dacă am fi avut rezultate mult mai bune din acest punct de vedere, poate că și creșterile de taxe - poate, sigur, creșterile de taxe și impozite ar fi fost /.../.
Dar acum există riscul ca majorările să fie greu de suportat pentru anumite categorii sociale, pensionari, familii cu venituri mici, proprietari de locuințe vechi.
Da, tocmai de aceea v-am spus că nu este, nu se poate impune, se va vedea. Adică nu poți să impui în mod administrativ aceleași impozite peste tot. Vom vedea cum se va concretiza această măsură, dar ele vor crește, impozitele. Eu cred că este bine că și - ați menționat dumneavoastră - și situația solariilor și eu cred că este bine că s-a făcut distincție între ceea ce fac oamenii în gospodăriile personale și acele solarii, care, de fapt, sunt operațiuni industriale, în baze industriale şi acolo are sens să ai un impozit.
Da, nu va fi cazul, știm bine, celebra taxă de stâlp. Aminteați dumneavoastră că impozitele în România nu sunt la standardele europene, dar nici alte chestiuni nu se ridică la nivelul standard.
Eu sunt de acord cu dumneavoastră, aveți dreptate, dar vedeți că și premierul Bolojan și alții au spus că oamenii vor servicii sociale de calitate, chiar dacă nu sunt de calitate, dar trebuie să fie furnizate, asigurate, pentru că serviciile publice trebuie să fie furnizate de către stat şi statul nu are resurse. Autoritățile locale stau cu mâna întinsă la guvern.
Dar chiar unii edili sunt nemulțumiți că, deși sumele colectate vor fi mai mari, o parte importantă nu va rămâne la bugetul local, astfel că sumele strânse nu se vor regăsi în investiții mai consistente. Până la urmă, care este rolul acestor taxe mărite?
Păi nu uitați, taxele mărite, deci nu taxele locale... se văd și în bugetele locale. Însă, trebuie să acceptăm această realitate, că statul trebuie să finanţeze investiții publice, investiții publice de care beneficiază toți cetățenii ţării, nu numai cei care sunt în orașe. Deci, taxele acestea locale, chiar dacă nu se văd, să spunem, în ceea ce este mai palpabil pentru cetățenii din urbele mai mici, să spunem, dar intră în punga mare a bugetului de stat din care se finanțează investiții care, de fapt, susțin activitatea economică și nivelul de trai, așa cum este, în România. În 2025 va fi un nivel record al investițiilor publice. Este drept finanțat în largă măsură cu bani europeni. În 2026, iar va fi un nivel foarte înalt al investițiilor publice. Doamnă și domnule, vorbesc cu două persoane...
Cu o ţară întreagă, să știți...
Să ştiţi că, încă o dată, nu-mi place ceea ce spun, dar nu putem, în același timp, să vrem să trăim mai bine, să reducem și deficitul bugetar, să avem și servicii publice de calitate superioară care implică cheltuială ale statului mai mare. Trecem printr-o perioadă foarte dificilă, care înseamnă sacrificii și acestea se văd în cât își pot permite cetățenii, în încasările întreprinderilor. Ce contează în ultima instanță este să rezistăm, cât mai puține firme să intre în încetare de plăți și cetățenii, totuși, să-și poată asigura strictul necesar.
Bun, e clar că ne dorim cu toții să rezistăm, apropo de sacrificii și la acest capitol ar trebui să le facem cu toții. Poate ne vom reîntâlni, pentru că ar merita să discutăm și despre ceea ce se întâmplă în Grecia, care a trecut printr-o criză majoră, dar acum a reușit să achite vreo cinci miliarde de euro, tocmai pentru a-și micșora dobânzile. Cu mulțumiri! Vor colecta probabil sau va colecta statul. Vom vedea exact cum stăm, probabil după primul trimestru al anului viitor și, cu siguranță, ne vom auzi. Cu mulțumiri!
Numai bine!
Invitatul "Apelului matinal" a fost Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.