Radio România trebuie să aibă curajul "să facă investigație, să facă anchete, să facă mai multe reportaje"

Bună dimineața spunem și noi în această zi de 13 februarie, Ziua Mondială a Radioului, iar tema de anul acesta este una cât se poate de actuală - radioul și inteligența artificială. Tehnologia avansează rapid și începe să-și facă simțită prezența tot mai mult și în lumea audio, în felul în care producem conținut, în modul în care ajungem la public și în instrumentele pe care le folosim zi de zi. Radioul rămâne însă, înainte de toate, un spațiu al vocii umane, al încrederii și al legăturii directe cu ascultătorii.
Despre acest echilibru între inovație și identitatea radioului vorbim în această dimineață cu președintele-director general al Societății Române de Radiodifiziune, Robert Cristian Schwartz. Bună dimineața!
Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitația în studio, din nou, împreună aici!
Întâi de toate voiam să vă aflăm gândurile după ce ați ascultat cele două piese, apropo de inteligența artificială.
Evident! Clapton rămâne Clapton. Mi-a plăcut la piesa artificială soundul de rock. Adică e un pop-rock cu care ne-am obișnuit acum mulți ani. E foarte, foarte bine. Mă întreb însă în ce măsură o piesă structurată de inteligență artificială, după niște prompturi clare, ajunge și la ascultătorii noștri mai tineri, pentru că ascultătoarele și ascultătorii tineri se concentrează pe o prezență muzicală supervariată - de la rap la trap, cu câteva elemente de rock. Nu știu, adică aici ar trebui lucrat un pic mai mult dacă vrem să avem și un public și mai tânăr, și mai ancorat în evoluțiile muzicale și în evoluțiile inteligenței artificiale. Dar mi se pare o experiență și un experiment foarte, foarte reușit, mai ales astăzi, când vorbim despre inteligență artificială în radioul public sau comercial. Sigur că și aici sunt diferențe și putem discuta.
Dar chiar, unde folosește deja Radio România astfel de instrumente și ce vă doriți să dezvoltați în perioada următoare?
E foarte bine, repet, să discutăm astăzi, la atâția ani după ce a fost înființat la 13 februarie 1946, deci exact acum 80 de ani, Radioul Națiunilor Unite, pentru că tocmai de aceea 13 februarie este Ziua UNESCO, înființat acum în 2012, la inițiativa Spaniei, Ziua Mondială a Radioului. E bine să vorbim despre niște evoluții spectaculoase pe care, dacă nu suntem foarte atenți, le putem scăpa de sub control. De aceea, la radioul public introducerea inteligenței artificiale are câteva componente foarte stricte, sunt convins că vor fi și respectate, dincolo de folosirea inteligenței artificiale ca instrument în întâmpinarea jurnalistelor și jurnaliștilor, pentru că simplifică o muncă repetitivă, redundantă și, la un moment dat, inutilă, dacă ai inteligență artificială care îți transcrie textele în câteva secunde, care îți structurează o informație, care îți face un rezumat - după o știre foarte lungă, îți dă două, trei rânduri de știri, deci e foarte folositoare. Nu avem, și cred că despre asta vom discuta foarte mult, nu avem voie să scăpăm aceste instrumente din mână. Adică, e clar, controlul uman rămâne probabil factorul cel mai important în folosirea inteligenței artificiale. Informația chiar creată de inteligența artificială trebuie verificată și trebuie să rămână verificabilă și trebuie întotdeauna identificată de noi, la radio - atenție, urmează un material produs de inteligență artificială, o piesă creată de inteligență artificială, adică, transparență. Și, din nou, revin la acele trei puncte care îmi marchează existența de când vreau să fac radio, și vreau să fac radio de mult. Inovație, întotdeauna e nevoie de inovație în radio, de transparență, e clar, și de încredere. Pentru că, fără aceste trei elemente, noi nu ajungem la publicul nostru și publicul nostru nu ajungem la noi.
ChatGPT, întrebat dimineață de noi, ne-a dat un răspuns mai mult decât diplomatic. "Inteligența artificială trebuie să fie complementară activității voastre de jurnaliști". Există riscul ca, la un moment dat, ea să scape de subcontrol, să devină o voce care să ne dea chiar o direcție?
Riscul există, dar depinde de noi până unde mergem cu această asistență complementară a inteligenței artificiale. Deci noi am inventat inteligența artificială, acum nu noi trei aici, dar noi o controlăm. E un instrument. Sigur că unii compară inteligența artificială cu invenția tiparului în 1450, Gutenberg, la Mainz. Nu mi se pare o comparație reușită. Eventual, o comparație între internet și tipar, da? Pentru că, până la urmă, tiparul este un instrument la îndemâna omului, iar inteligența artificială generează conținut, deci e o diferență majoră. Trebuie să fim atenți cum putem controla această creare de conținut, pe de o parte. Pe de altă parte, e nevoie de un cod de etică, pentru că aici vorbim și despre drepturi de autor. Dacă îi spunem inteligenței artificiale: fă-mi o piesă muzicală cu vocea lui Clapton. Avem voie să folosim vocea lui Clapton?
Cred că e o problemă aici.
Robert Cristian Schwartz: E o mare problemă de drepturi de autor, dar e bine că se discută. Și la nivel de Radio România, evident, avem deja o mică echipă cu care lucrăm, și lucrăm foarte mult și cred că lucrăm foarte bine, dar e un subiect foarte interesant la nivel de EBU, adică European Broadcasting Union. Lucrează foarte aplicat pe acest subiect, codul etic pentru folosirea inteligenței artificiale în radiourile publice.
Înainte să intrăm în direct, vă spuneam că vom asculta imnul matinal creat de inteligența artificială, iar dumneavoastră ne-ați spus că deja ați avut contact cu tineri în licee pe marginea unei campanii. Despre ce este vorba?
Da, da, e campania pe care o pregătim noi împotriva fake news și cu cele două elemente care ne ajută să vedem unde sunt știrile false, fenomenul de debunking, fact-checking, dar în această campanie, care este în pregătire la nivel național, la toate posturile noastre de radio, un coleg a compus o piesă cu inteligență artificială, evident, a produs această piesă, și am zis "hai să o testăm". Și am luat piesa cu mine, am dus-o într-un liceu, Liceul Onicescu, din Berceni, din București, într-o clasă a XI-a. În audiție, în primă audiție ne-au ascultat. Profesoara dădea din cap. O colegă, prietenă actriță cu care am fost acolo să vorbim despre fake news, e proiectul ei, Adriana Moca, și e un proiect admirabil cu care de ani de zile intră în școli, citește cu elevele, cu elevii. Ei, și Adriana s-a prins în ritm, mie mi-a plăcut piesa. Mă uitam la tinerii din clasă, clasa a XI-a, repet, nicio reacție și am intrat în discuție după aceea, și concluzia a fost foarte dură, foarte bună și a venit foarte repede: nu ajunge mesajul la noi, se simte că e un mesaj creat artificial. Și am întrebat: dar cum ar ajunge, cum v-ar atinge mesajul nostru? Printr-un influencer, printr-un model cultural, să fie un personaj pe care îl cunoaștem, în care avem încredere și acest personaj să vină să ne transmită nouă această idee, această campanie. Ei, elementul uman într-o campanie este dorit și de tânăra generație. Mi se pare extraordinar de important.
În condițiile în care inteligența artificială ne poate juca, evident, și feste, avem și noi mai multe campanii, inclusiv cea antidrog, de exemplu, pe care o derulăm la Radio România Actualități. Gândindu-ne, însă, la protecția tinerilor, elevi, în primul rând, copii, elevi, adolescenți și liceeni, ce ar putea să mai facă radioul public pentru ei?
Să-și deschidă porțile și să iasă în stradă spre ei, evident, la figurat. Noi nu trebuie să așteptăm și nici nu așteptăm să fim descoperți de generația tânără. Trebuie noi să mergem la ei, să-i căutăm, să vorbim cu ei, pentru că a mai fost un element foarte interesant. Elevul cunoscut de noi toți, din ultima bancă, din rândul din mijloc, deci elevul tipic din ultima bancă, era cu gluga trasă pe cap și asculta destul de sceptic. La un moment dat a izbucnit, practic, și a zis: eu cum să mai am încredere în informația care îmi este servită? Unde? La televiziunea 1 se spune ceva, la televiziunea 2, la 3, la 4, la 5, sunt informații pe care eu nu le controlez. Și am spus: e foarte simplu, srr.ro și găsești informația verificată de colegele și colegii noștri, dar și verificabilă. Dacă vrei, găsești informația și am explicat fenomenul simplu - cum poți verifica o informație? Și-a notat, și nu și-a notat în mobil, și-a notat pe hârtie. Mi-a plăcut foarte mult. Un element, mă rog, marginal, dar foarte important, cred eu - și-a notat pe hârtie srr.ro. Da, e în misiunea noastră să ieșim și să-i căutăm, să vorbim cu ei, pentru că - și asta știu încă din experiența mea de profesor - nu prea mai stă nimeni de vorbă cu tinerii. Părinții n-au timp, din motive obiective sau subiective, nu există de fapt motive, ai obligația, ai plăcerea să stai de vorbă cu copilul tău, n-au timp. Profesorii se grăbesc; sunt puțini profesori care sunt foarte implicați în activitățile extracurriculare, dar sunt profesori extraordinari și fac niște lucruri minunate. Ei, dacă noi, ca radio public, reușim să ieșim, să-i căutăm, să-i găsim, să vorbim cu ei, cred că am câștigat un moment important în care se află acum societatea noastră - reconstrucția unei încrederi pentru relația cu generația tânără.
Noi ar trebui să dăm tonul, pentru că mă gândesc la întâmplările din societate și e interesantă paralela cu profesorul. Ne amintim și noi de școală, nu? Erau profesori care te captivau și stăteai de drag, învățând chiar materia respectivă, și alți profesori la care îți doreai, te uitai la ceas și îți doreai să treacă ora cât mai repede.
Ca-n orice meserie, din păcate. Omul sfințește locul.
Sunteți de câteva luni la conducerea Societății Române de Radiodifuzie; care a fost primul lucru care ați simțit că trebuie protejat în identitatea Radio România?
Sunt foarte multe lucruri, pentru că sunt foarte multe posturi de radio și fiecare post de radio are o identitate proprie, și cred că tocmai asta este, e foarte valoros să ne păstrăm fiecare post de radio identitatea pe care ne-am construit-o și să încercăm să convingem ascultătoarele și ascultătorii să stea aproape de Radio România, indiferent pe ce post, pentru că avem ceva de transmis, avem ceva de spus, dar vă și ascultăm. Așteptăm mesajele dumneavoastră ca să putem reacționa. E primul lucru pe care l-am observat destul de repede. Al doilea, e important, dincolo de a observa și de a veni cu informații verificate și verificabile, suntem și generatori, creatori de informații, adică să avem curajul să facem o investigație, să facem anchete, să facem mai multe reportaje, pentru că doar așa aducem țara aproape de ascultătorii noștri și ascultătorii de țară, prin Radio România. Și am văzut și mai multe lucruri despre care aș vorbi, cred, ore întregi. La intrarea în emisie am întrebat - cât am, 3.30? Mi s-a spus cel puțin 10, cred că 10 minute tocmai au trecut.
Nu, astăzi avem chiar 15...
A, mersi!
...am alocat mai multe pentru că am mai pregătit o întrebare. E Ziua Mondială a Radioului, da, sunt atâția ani, lumea s-a schimbat. Raportându-ne la întâmplările din lume, am observat, polonezii au încercat chiar un radio bazat pe inteligență artificială, n-a dat rezultate. Există proiecte, există practic companii care îți pot vinde, nu la nivelul unui radio public, dar un post de radio eminamente bazat pe inteligență artificială și, cu un minut și jumătate înainte să expire cele 15, vă întrebăm cum vedeți Radio România în toată această piață a radioului mondial peste 10 ani?
Tot ca lider de piață, și sunt foarte mândru că Radio România e lider de piață după atâția ani, deși radioul în general e pe un curs, destul de straniu, descendent. Deci acolo va trebui să venim cu mai multă energie, să păstrăm nu doar locul întâi, lider de piață, ci să rămânem la un nivel chiar vizibil pe locul întâi. Radioul, știți, asta am mai spus-o de câteva ori, când a apărut acum mulți ani "Video kills the radio star", eu am urât piesa aia cu tot ce am putut, pentru că eu sunt om de radio. Am rămas om de radio. Sunt convins că radioul are un prezent și un viitor, dar depinde de noi cum modelăm acest viitor, mai ales, pornind de acum. Și, repet, doar prin inovație, prin transparență și prin încredere, noi putem rămâne ceea ce vrem să fim și ce vrea și o mare parte din publicul nostru să fim: informație clară, curajul la opinie, anchete, dezbateri, trebuie să discutăm, și dezbatere nu înseamnă toți într-o direcție. Dezbatem puncte de vedere, argumente pro, contra, ca publicul să-și poată extrage de acolo informația, opiniile și să fie în stare să ia o hotărâre matură și asumată.
În primul rând, să ne păstrăm credibilitatea, evident. Este ceea ce ne dorim cu toții, și să fim, precum în sport, un pic mai impetuoși, din câte...
Din când în când, nu?
Măcar din când în când.
Nu prea impetuoși.
Mulțumim pentru prezența în studio. Alături de noi a fost președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune, Robert Cristian Schwartz.