La 2 decembrie, primul adjunct al asistentului pentru afaceri europene al secretarului de stat spunea pentru RRA că sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni activ, operaţional, pe 18 decembrie.

România a devenit prima ţară din lume care găzduieşte un sistem de interceptare terestru cu rachete SM 3 capabile să distrugă rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune.

La Deveselu au fost instalate 24 de asemenea rachete, care vor apăra flancul sud-estic al NATO în faţa unei ameninţări balistice.

A devenit astfel operaţional al doilea sistem Aegis Ashore, care a fost construit la o bază a Agenţiei Apărării Antirachetă a SUA din New Jersey.

Sistemul american de apărare antirachetă în Europa a fost conceput în etape, prima privind protecţia unor porţiuni ale Europei de sud-est prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM 3 amplasate pe nave.

A fost de asemenea amplasată o bază radar înaintată care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Etapa a doua priveşte extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptor SM 3 care să permită lansarea de la sol şi a unei noi baze radar.

În etapa a treia, cu orizontul de timp 2018, se va extinde acoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa prin amplasarea unei noi baze terestre în centrul Europei, în Polonia, ca şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM 3 amplasate pe mare şi pe uscat.

La 1 februarie 2010, fostul subsecretar al Apărării pentru politică, Michelle Flournoy, care vorbea într-o conferinţă de presă la Pentagon despre revizuirea apărării americane antirachetă, spunea că abordarea Washingtonului reasigură aliaţii că SUA îşi vor respecta angajamentele de securitate şi vor ajuta să respingă potenţialul coercitiv al actorilor regionali care încearcă să limiteze influenţa SUA şi acţiunile sale în regiuni cheie.

Michelle Flournoy, ca toţi oficialii americani, a insistat că eforturile de apărare se concentrează asupra unor actori regionali ca Iranul şi Coreea de Nord şi nu intenţionează să afecteze echilibrul strategic cu Rusia sau China.

Când a anunţat revizuirea planului de apărare antirachetă în Europa, în septembrie 2009, preşedintele Obama saluta eventuala cooperare a Rusiei. Sigur că de atunci au intervenit multe neprevăzute.

O certitudine a rămas însă: parteneriatul strategic dintre SUA şi România este unul real şi puternic.