Sindicaliştii din cercetare vor să iasă în stradă

Sindicaliştii din cercetare anunţă un miting la Bucureşti, săptămâna viitoare.

Până atunci, o delegaţie va picheta, peste două zile, sediul Comisiei Europene de la Bruxelles pentru a atrage atenţia oficialilor europeni asupra a ceea ce ei numesc dezinteresul total al Guvernului român faţă de acest domeniu.

Cercetătorii acuză, în principal, slaba finanaţare de la buget, disponibilizările şi desfiinţarea unui important număr de institute.

Situaţia cercetării din România este una dificilă iar bugetul alocat în 2010 acestui domeniu este sub 0,2% din PIB.

Finanţarea deficitară a făcut ca numărul cercetătorilor să scadă drastic în ultimii şase ani.

În 2004 erau 60000 de cercetători iar în prezent mai sunt 15000. Unele dintre motivele invocate de Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare (FSLCP) sunt dezinteresul instituţiilor statului pentru acest sector precum şi lipsa de atragere a tinerilor către cercetare.

Preşedintele FSLCP, Radu Minea spune că cecetătorii şi proiectele din planul naţional care trebuiau să aibă o finanţare multianuală "au fost ori reduse ori suspendate iar unele salarii ale cercetătorilor, sunt cu întârzieri de 5 - 6 luni".

Radu Minea spune că situaţia este una critică, "fiindcă la ora actuală numărul de cercetători se diminuează, nu avem nici o posibilitate de a angaja tineri care să preia, deci creşte şi vârsta care şi aşa era foarte mare în institutele de cercetare iar puţinii tineri pe care îi aducem în faţa condiţiilor care sunt, fără salarii, fără nimic, preferă să găsească instituţii de cercetare din afară".

Şi Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cecetare şi Proiectare spune că bugetul alocat cercetării este unul prea mic, însă o mare parte din bani ar trebui să provină din mediul privat.

Ion Stănciulescu spune că statul român ar trebuii să acorde mai mult interes pentru domeniul cercetării, subliniind că recomandările forurilor internaţionale spun că finanţarea în domeniul cercetării trebuie să provină "2/3 din mediul privat şi 1/3 din partea bugetelor statelor".

Mai mult Ion Stănciulescu spune că "este adevărat că în această perioadă când economiile parcurg o perioadă dificilă s-ar putea ca din punct de vedere al interesului mediului privat să nu existe o angajare la nivelul precizat".

Potrivit lui Ion Stănciulescu, în 2009 finanţarea în domeniul cercetării a avut o scădere semnificativă, iar în 2010 "s-a redresat foarte puţin faţă de valoarea PIB-ului prognozat".

Cecetătorul de la Centrul European de Cecetări Nucleare din Geneva, Mircea Penţia, spune că în România numărul de cercetători este unul dintre cele mai mici din lume raportat la populaţie iar îmbătrânirea oamenilor din cercetare se datorează nu numai lipsei banilor.

"Condiţiile din România care se asigură cercetării sunt mult inferioare celor din strainătate şi din cauza aceea oamenii care ar vrea sa facă cercetare, care sunt pasionaţi de cercetare, de multe ori preferă să aleagă condiţiile oferite din strainătate", subliniază Mircea Penţia.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Ştiinţă din SUA, România se situează pe ultimele locuri în lume la producţia ştiinţifică şi cheltuielile cu cercetarea, fiind întrecută de ţări precum Africa de Sud, Egipt sau Chile.