Sfinţirea bisericii reconstruite la Palatul Cotroceni
Ceremonia religioasă a fost oficiată de către patriarhul Daniel, la ea asistând şi preşedintele Traian Băsescu cu soţia (video).
Articol de Cristian Curte, 11 Octombrie 2009, 09:12
Preşedintele Traian Băsescu şi Maria Băsescu, miniştrii Theodor Paleologu şi Gheorghe Pogea, parlamentarii Anca Boagiu, Anghel Iordănescu şi Gabriel Oprea participă, duminică, la slujba de sfinţire a bisericii reconstruite din curtea interioară a Palatului Cotroceni.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, duminică, la Cotroceni, că biserica din curtea interioară a Palatului poate fi vizitată până la ora 24.00, el prelungind, astfel, cu patru ore programul de vizitare.
Iniţial, Preşedinţia a anunţat că biserica poate fi vizitată până la ora 20.00, iar Băsescu a anunţat că vizitarea se poate face până la ora 24.00.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că sfinţirea bisericii Cotroceni constituie un moment important pentru istoria românilor, ţinând cont şi de faptul că anul acesta se împlinesc 330 de ani de când Şerban Cantacuzino a pus piatra de temelie a fostei mănăstiri Cotroceni.
Şeful statului consideră că raportul prin care a condamnat crimele comunismului nu ar fi fost dus la capăt dacă biserica din incinta complexului Cotroceni, dărâmată în 1984, nu ar fi fost redată românilor. Preşedintele Traian Băsescu (audio) a vorbit şi despre un parteneriat între puterea politică şi biserică.
Slujbele au fost oficiate de reprezentanţi BOR în frunte cu Patriarhul Daniel.
Potrivit programului evenimentului, preşedintele Traian Băsescu şi Maria Băsescu vor trece prin altarul bisericii.
"Poarta Leu" a Complexului Naţional Cotroceni s-a deschis pentru credincioşii care doresc să participe la sfinţirea bisericii reconstruite aici, după ce lăcaşul a fost demolat de comunişti în urmă cu 25 de ani.
Mii de oameni s-au îngrămădit să asiste la sfinţirea bisericii Cotroceni:
Istoria Mănăstirii Cotroceni începe cu 330 de ani în urmă, pe 26 mai 1679, atunci când domnitorul Şerban Cantacuzino a pus piatra de temelie.
Trei ani mai târziu ea era ridicată. De-a lungul timpului avea să fie reşedinţa temporară a domnului, care a avut aici un corp de clădiri. Războaiele vor trece lângă sfântul lăcaş nu fără urmări, pentru că pe platoul de lângă vor campa adesea armatele.
Aşa se va întâmpla cu trupele austriece în 1737, cu cele turceşti în 1739, sau cu cele ruseşti în 1806. Chiar şi Tudor Vladimirescu a poposit aici cu oştenii săi, urmat de Alexandru Ioan Cuza, care îşi stabileşte în mănăstire reşedinţa.
În 1896, vechile care domneşti sunt demolate, ridicându-se în loc Palatul Cotroceni, reşedinţă a familiei Ferdinand. Aproape un veac mai târziu, în 1984, dictatura lui Nicolae Ceauşescu va afecta iremediabil ansamblul prin demolarea bisericii.
Aceasta va fi ridicată din nou abia în anul 2003, în construcţie fiind înglobate elemente de pietrărie recuperate din demolare.
