Scădere a consumului în ianuarie, la fel ca în pandemie

Oamenii sunt tot mai prudenţi când vine vorba de cumpărături. În ianuarie, vânzările au fost mai mici, cu 6,5%. Practic, magazinele au înregistrat o scădere a consumului la fel ca în perioada pandemiei.

O sinteză realizată de Iulian Olescu:

Deşi mulţi specialişti sperau la o uşoră redresare a consumului în debutul acestui an, cifrele statistice pentru prima lună relevă o deteriorare semnificată a traiectoriei acestui indicator. Astfel, datele pentru luna ianuarie privind dinamica cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, care reflectă cel mai fidel evoluţia consumului în România, arată o reducere cu peste 25% comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Dacă în cazul acestora se poate vorbi de o tendinţă sezonieră determinată de vârful de vânzări înregistrat tradiţional la final de an, datorită perioadei sărbătorilor de iarnă, şi când vorbim despre comparaţia cu luna corespunzătoare a anului trecut, scăderea este foarte mare, cauzată în special de reducerile pe zona de vânzări de carburanţi şi de produse nealimentare, spune preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, care a comentat datele publicate astăzi: Sunt efectiv spectaculoase. Vedem o reducere a consumului ianuarie vs. ianuarie 2025 cu 9,1%, o cifră extrem, extrem de mare, şi care arată în continuare faptul că este slăbit consumul şi, cu siguranţă, nu va contribui la creşterea PIB în anul acesta. Trebuie să ţinem cont că peste acest consum va veni şocul pe care îl vedem în zilele acestea din petrol. Deci, în continuare, va fi presiune pentru scăderea consumului. Şi, de asemenea, în continuare, anul acesta vom avea o inflaţie, poate chiar depăşim 10. Salariile nu vor creşte cât să compenseze inflaţia. Deci, în continuare se va pierde puterea de cumpărare. În aceste condiţii, punând toţi aceşti factori cap la cap, riscul pentru o recesiune în acest an aş spune că a crescut destul de mult. Deci, să luăm în considerare şi acest scenariu.

Adrian Codirlaşu subliniază că se observă practic o accentuare a situaţiei de stagflaţie în care se află economia românească, în condiţiile în care în 2026 probabil vom avea o inflaţie şi mai mare decât cea de anul trecut şi o creştere a economiei mai redusă, dacă nu chiar recesiune.

În opinia lui Adrian Codirlaşu, în bugetul pentru acest an, în loc să se crească cheltuielile, ar fi trebuit să se reducă veniturile prin scăderi de taxe, deoarece majorarea fiscalităţii a dus economia în situaţia actuală: Creşterea de taxe a luat, practic, din banii oamenilor şi automat şi au ajustat consumul, că altfel n-ar fi fost raţional. Era normal ca la scăderea puterii de cumpărare să îşi ajusteze comportamentul de consum. Acum, cum cred că s-ar fi putut ajuta mai bine economia, mai ales că discutăm de buget? Lăsând mai mulţi bani oamenilor. Adică, în loc să creştem cheltuielile cu 55 de miliarde, mai degrabă scădeam veniturile. Şi cum le scădeam? Reducând, poate, anumite taxe, pentru că taxele mărite ne-au dus în această situaţie de inflaţie mare şi de stagnare, dacă nu chiar recesiune.

Investiţiile ar putea compensa, în parte, reducerea consumului, însă ele trebuie realizate din fonduri europene, bani gratuiţi sau foarte ieftini, explică Adrian Codirlaşu. El punctează faptul că, în acest an, România are peste 20 de miliarde de euro disponibili a fi atraşi de la Uniunea Europea, fonduri a căror utilizare este şi auditată, atât de către autorităţile naţionale, cât şi de către cele europene.