Romii, încurajaţi să îşi declare apartenenţa etnică

Asociaţia Romani Criss organizează o campanie prin care romii sunt încurajaţi să-şi declare apartenenţa etnică la recensământ.

Marţi, echipe ale Asociaţiei au fost în cartierul bucureştean Baicului.

Reprezentanţi ai Asociaţiei spun că romii refuză să-şi declare etnia pentru că se tem de discriminare, dar lipsa acestor date este în dezavantajul romilor, în condiţiile în care în comunităţile cu peste 700 de membri, romii pot avea un mediator sanitar - arată Romani Criss.

În plus, un număr mai apropiat de realitate ar însemna şi un buget mai consistent pentru programele dedicate romilor.

În aceste zile, este în discuţie şi strategia guvernului de incluziune a romilor.

Reprezentanţi ai organizaţiilor civice pentru drepturile acestei etnii apreciază că proiectul noii strategii este cel mai important document al României cu privire la problematica romilor.

Actul ar urma să respecte o serie de standarde stabilite de Comisia Europeană, care s-a implicat în elaborarea lui, însă mai e nevoie - apreciază cei implicaţi - de colectarea unor date relevante şi de finanţare.

10 decembrie este data până la care trebuie înaintată Comisiei Europene forma finală a strategiei naţionale a romilor.

"Planul de acţiune trebuie să fie cât mai concret"

Secretarul de stat în ministerul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a dat asigurări că, deşi în momentul de faţă strategia se află în proces de avizare, propunerile formulate în cadrul dezbaterii de marţi vor fi incluse în forma finală a proiectului.

În plus, Bogdan Aurescu atrage atenţia că strategia trebuie să conţină şi un plan de acţiune concretă.

"Planul de acţiune trebuie să fie cât mai concret, indicatorii să fie măsurabili.

"Avem nevoie de responsabili concreţi, avem nevoie de fixarea clară a surselor bugetare şi sper să găsim soluţii cât mai concrete, în aşa fel încât să nu avem doar un document programatic, să avem elemente care să permită o aplicare eficientă a acestei strategii, să putem să avem rezultate concrete, nu la sfârşitul perioadei de 10 ani, ci mult mai repede", a declarat Bogdan Aurescu.

Noua strategie trebuie corelată cu altele care sunt în vigoare

În viziunea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, noua strategie trebuie coordonată cu altele care sunt deja în vigoare, cum este cea privind prevenirea şi combaterea discriminării, adoptată de Consiliu.

În plus, ar trebui să se aibă în vedere, în mod special, situaţia romilor care trăiesc în condiţii de ghetou, atât în ţară, cât şi în afara graniţelor.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă Consiliul în acest sens este lipsa măsurilor la nivelul tuturor instituţiilor statului.

"Propunerea noastră ar fi ca ministere cheie să-şi asume colectarea de date pe criteriul etnic, cu respectarea Legii protecţiei datelor personale şi, anual, să prezinte un raport cu privire la situaţia grupurilor vulnerabile, şi aici, înţeleg comunităţile de romi.

"În ce priveşte cultura instituţională, cred că instituţiile publice ar trebui obligate să elaboreze şi să adopte, să implementeze un cod etic privind egalitatea şi nediscriminarea", a declarat Csaba Ferenc Asztalos.

Reprezentanţii Alianţei Civice a Romilor au subliniat faptul că strategia trebuie să urmărească dezvoltarea comunităţilor locale de romi prin proiecte care să încurajeze accesul pe piaţa muncii şi incluziunea socială.