Ghetourile din Cehia, ţinta simpatizanţilor extremei drepte
Sloganuri de genul "ţiganii să treacă la muncă" se aud aproape oriunde în câteva localităţi din nordul Cehiei, care au devenit teatrul unei serii de mitinguri pe tema comportamentului antisocial al romilor.
23 Septembrie 2011, 15:06
În 2006, un grup de sociologi din Cehia publica un amplu studiu al comunităţilor marginalizate.
Fuseseră identificate 300 de ghetouri, în care trăiau aproape 80.000 de oameni, majoritatea de etnie romă.
La vremea respectivă, studiul a fost intens analizat în presă şi autorităţile au promis măsuri ferme pentru rezolvarea problemei ghetourilor.
Cinci ani mai târziu, numărul lor nu numai că nu a scăzut, dar au devenit şi ţinta predilectă a simpatizanţilor extremei drepte, care exploatează nemulţumirea localnicilor faţă de comportamentul antisocial al unora dintre cei care locuiesc în ghetouri.
Sloganuri de genul "Ţiganii să treacă la muncă" se aud aproape oriunde în câteva localităţi din nordul Cehiei, care au devenit teatrul unei serii de mitinguri pe tema comportamentului antisocial al romilor care locuiesc în zonă.
Starea conflictuală dintre cele două comunităţi aduce, din nou, în atenţie probleme nerezolvate de două decenii, după cum explică istoricul Mihal Schuster, expert în problema romilor.
Comuniştii au făcut acest experiment în inginerie socială, mutând romii în zonele în care, după război, i-au expulzat pe nemţi, pentru că aveau nevoie de forţă de muncă acolo.
După 1989, romii au fost primii care şi-au pierdut locurile de muncă şi au început să acumuleze datorii mari.
Familii întregi au fost nevoite să se mute şi aşa s-a ajuns la concentrări foarte mari de populaţie foarte săracă în aceste ghetouri, încât nimeni nu ştie exact câţi oameni trăiesc acolo.
Rău-platnicii din Praga sau Mladá Boleslav sunt acum în aceste localităţi din nord, care ele însele sunt foarte sărace.
Strategii neimplementatate
De ani buni se fac strategii de tot felul pe această temă, dar ele se pierd unde pe drumul implementării.
Profesorul Miroslav Mareş, de la Universitatea din Bruno, consideră că termenul extremism e prea uşor folosit.
"Da, la aceste mitinguri de sute de persoane apar şi provocatori simpatizanţi ai grupărilor extremiste cunoscute, care scandează sloganuri rasiste şi au apărut cu tricouri care trimit romii la camerele de gazare. În acest caz e logic ca poliţia să intervină ferm, însă e demn de notat faptul că mulţi localnici au înţeles că, odată ce îşi fac apariţia, asemenea teme scad dramatic şansele de rezolvare a problemelor reale, pentru că ele distrag atenţia", a declarat Miroslav Mareş.
După ce a fost criticat că ignoră situaţia din nordul ţării, premierul Petr Nečas a vizitat zona luni, iar, joi, cabinetul a şi aprobat strategia de luptă împotriva excluziunii sociale în perioada 2011-2015.
"Prioritatea numărul 1 este combatarea criminalităţii în comunităţile marginalizate. A doua este punerea la punct a unui sistem unitar de funcţionare a serviciilor de asistenţă socială.
"Educaţia copiilor din aceste comunităţi este o altă prioritate, la fel cum plănuim să ne concentrăm şi pe condiţionarea acordării ajutoarelor sociale de munca prestată în folosul comunităţii. Formele concrete de implementare a acestor strategii vor fi discutate în lunile următoare", spune Petr Nečas.
