”România va trimite două grupuri robuste în cei doi piloni ai majorităţii de la Bruxelles şi de la Strasbourg”

"Apel Matinal" - Invitat: Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă

Realizator: Daniela Petrican

Potrivit rezultatelor de până acum, cele mai mari grupuri politice rămân, la nivelul Uniunii Europene, creştin-democraţii din Partidul Popular European, social-democraţii şi liberalii din Renew, în pofida avansului obţinut de extrema dreaptă în Franţa, Austria şi Germania. După centralizarea datelor, liderii grupurilor politice din Parlamentul European vor începe negocierile pentru formarea noii majorităţi, iar Ursula von der Leyen are probabil mari şanse pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Despre cum arată şi ce urmează pe scena politică europeană discutăm acum cu invitatul "Apelului Matinal", profesor Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Cât de dificile vor fi aceste negocieri şi cum ar putea să arate noua majoritate?

Negocierile nu vor fi atât de dificile, pentru că majoritatea este clară, dar votul-protest a fost suficient de puternic, iar acesta va influenţa, fără îndoială, agenda Uniunii Europene în următorul mandat, 2024-2029.

Cât de omogenă poate fi poziţia noii echipe alese de europarlamentari români într-o instituţie în care fiecare voce contează pentru România?

Din fericire, România va trimite două grupuri robuste în cei doi piloni ai majorităţii de la Bruxelles şi de la Strasbourg şi anume, în Partidul Popularilor Europeni şi în Partidul Socialiştilor Europeni. Acest lucru oferă României o premisă bună pentru a construi o influenţă notabilă la nivelul Uniunii Europene, în ce priveşte atât distribuţia funcţiilor în cadrul comisiilor Parlamentului European, o funcţie de preşedinte, mă aştept, o alta de vicepreşedinte, mai mulţi raportori şi, bineînţeles, o funcţie de vicepreşedinte al Parlamentului European.

Aşadar, România are şanse să ocupe o poziţie importantă în noua Comisie?

În noua Comisie, un comisar, în mod cert. Dacă va fi aureolat de funcţia de vicepreşedinte, atunci cu atât mai bine. Dar acest lucru depinde de negocierile cu încă 26 de state membre ale Uniunii Europene. Deci, sunt 27 de state, iar o ţară trebuie să negocieze cu încă 26 de state ale Uniunii Europene. Dacă va fi şi un post nou, cum este postul de comisar la apărare, ar fi, de asemenea, un succes notabil al diplomaţiei româneşti. Aici nu intră neapărat numai echilibrele, noile echilibre de putere politice din Parlamentul European, dar intră statele membre. Prin urmare, chiar o ţară slăbită precum Franţa, să fim siguri că va negocia cu foarte mare putere /.../ pe măsura ponderii pe care o are în Uniunea Europeană.

Pentru că am amintit de noua Comisie, care ar trebui să fie priorităţile acesteia?

Priorităţile vor fi foarte importante şi, aş spune, esenţiale, ca niciodată, pentru parcursul Uniunii Europene. În primul rând, această Comisie va avea de gestionat încă războiul din Ucraina, felul în care Uniunea Europeană va continua să ofere asistenţă Ucrainei, mai ales în ipoteza în care pe data de 5 noiembrie vom avea o schimbare - se va anunţa, va fi pe 21 ianuarie - de echipă la Casa Albă. Apoi, gestionarea situaţiei post-conflict, pentru că acest război nu va dura încă cinci ani, chiar dacă va mai dura şi la anul. Apoi, extinderea - extinderea, cu siguranţă, la Balcanii de Vest; la Ucraina şi Moldova mai vedem, depinde de mai mulţi factori - dar această extindere va presupune o reformă substanţială a procesului de decizie la nivel european, căci, vedeţi, la 27 de state, o ţară, un veto, un drept de veto, procesul este greoi. Fără îndoială, depăşind pragul de 30 de state la nivelul Uniunii Europene, nu vor intra toate, nu se va păstra această putere, am putea spune, extraordinară, acordată fiecărui stat, fie că vorbim de Germania, fie că vorbim de Malta sau Cipru, state foarte mici.

Şi ce şanse are Ursula von der Leyen să continue cu un nou mandat?

Foarte mari, foarte mari, pentru că majoritatea se păstrează. Domnia sa este aureolată de poziţia de preşedinte în exerciţiu al Comisiei Europene, iar Partidul Popularilor Europeni nu doreşte să redeschidă jocul candidaturilor, renunţând la un nou mandat, la susţinerea unui nou mandat pentru doamna Ursula von der Leyen, chiar dacă este un personaj care n-a întrunit simpatii particulare nici chiar în propria-i familie.

Dată fiind această situaţie, cum vedeţi în continuare ascensiunea dreptei extreme europene?

Destul de mare, pentru că suntem într-o perioadă de crize, crize succesive, care n-au fost rezolvate. Criza economică după pandemia de COVID-19, criza economică provocată de războiul din Ucraina, competiţia cu China şi Statele Unite ale Americii, care duce la o erodare a economiei europene, presiunea migratorie, chestiunile securitare, ecourile războiului din Orientul Apropiat, toate acestea nu vor face altceva decât să creeze o stare, dacă vreţi, o atmosferă de incertitudine, care va oferi un teren fertil pentru aceste mişcări. Deci, să ne aşteptăm la o progresie. Plus o ţară sistemică, Franţa, a dat un semnal extraordinar. Pentru prima dată, Reuniunea Naţională provoacă o cădere a guvernului, alegeri anticipate şi posibilitatea unei coabitări destul de complicate, deşi sistemul francez este unul hiperprezidenţial.

Vom urmări şi noi tot ceea ce se întâmplă şi cu siguranţă, vom mai vorbi pe marginea acestui subiect. Vă mulţumesc pentru discuţia purtată.

Şi eu vă mulţumesc.

Invitatul "Apelului Matinal", profesor Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă./editor Florin Lepadatu/