România sărbătorește Ziua Minorităţilor Naţionale
În România trăiesc 20 de minorităţi naţionale recunoscute şi reprezentate în Parlament. Din 1918, prin Proclamaţia de la Alba Iulia, actul care a hotărât Marea Unire, se vorbea despre nevoia de diversitate şi de respectare a drepturilor minorităţilor.
Articol de Radiojurnal, 18 Decembrie 2025, 13:50
"României i-a mers bine atunci când şi-a respectat minorităţile", declară la Radio România Actualităţi liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.
Astăzi în România se sărbătoreşte Ziua Minorităţilor Naţionale, prin care se recunoaşte contribuţia acestora la identitatea naţională.
Zilele acestea au loc o serie de manifestări organizate la Palatul Parlamentului sau la Muzeul Satului din Capitală. Încă din 1918, prin Proclamaţia de la Alba Iulia, actul care a hotărât Marea Unire, se vorbea despre nevoia de diversitate şi de respectare a drepturilor minorităţilor, a menţionat Varujan Pambuccian:
"În direcția aceasta a ideilor de atunci, da, se înscrie și partea legată de minorități, este una dintre chestiunile pe care ei le-au considerat importante, pentru că este punctul 3 al Proclamației, dar nu numai, pentru că acolo se face vorbire despre o construcție foarte modernă a unui stat și a unei națiuni. Aproape aș putea să-l compar cu Declarația de Independență a Statelor Unite, aș putea să compar acest document cu Magna Charta, adică cu momentele fondatoare majore ale lumii", a explicat Varujan Pambuccian.
În România trăiesc oficial 20 de minorităţi naţionale recunoscute şi reprezentate în Parlament. Cele mai numeroase grupuri etnice sunt cele ale maghiarilor şi romilor, urmate de germani, ucraineni sau ruşi lipoveni.
