România relaxează regimul de vize pentru afaceriştii turci

Turcia este cel mai vechi candidat de aderare la UE, cu o cerere de aderare depusă la 14 aprilie 1987 şi negocieri lansate în mod oficial la 3 octombrie 2005.

Dar puţine lucruri concrete s-au întâmplat în interiorul acestui calendar.

Având economia cu o creştere în continuare solidă, resurse energetice considerabile şi o importanţă politică regională majoră, nu-i de mirare că Ankara priveşte cu nerăbdare lentoarea acestei apropieri de UE.

Ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagiş, a exprimat, la Bucureşti, tocmai această nerăbdare.

"UE are nevoie de Turcia, nu invers"

Turcia pare să se fi săturat să aştepte etern candidat la porţile UE şi, cu o influenţă crescândă în Orietnul Mijlociu, cu o poziţie geostrategică avantajoasă şi cu relaţii foarte bune cu Rusia, simte că poate condiţiona Europa.

Ministrul turc al afacerilor europene, Egemen Bagiş, a declarat la Bucureşti că, pragmatic vorbind, în Turcia nevoia de aderare la UE scade tot mai mult, în timp ce Uniunea are tot mai multă nevoie de Turcia.

Egemen Bagiş, care este şi negociator şef al Turciei pentru aderarea la Uniune, a explicat de ce turcii se consideră nedreptăţiţi.

"Una dintre problemele de astăzi ale Europei este criza economică. Turcia a demonstrat că este una dintre cele mai dinamice economii ale lumii, cu o creştere de 8,9 anul acesta şi 8,5 în anul trecut. O altă problemă a UE este problema energetică, iar Turcia dispune de 70% din resursele energetice.

"O altă problemă a UE este îmbătrânirea populaţiei, în timp ce media de vârstă a Turciei este de 28 de ani, adică Turcia dispune de o populaţie tânără şi dinamică. Chestiunea cipriotă nu a reprezentat o problemă pentru aderarea Ciprului la UE, dar, când vine vorba de Turcia, primul lucru la care se face referinţă este problema cipriotă” a declarat Egemen Bagiş.

Turcia versus UE

Problema cipriotă a revenit în atenţie anul trecut, când Ankara a anunţat că îşi va îngheţa relaţiile cu Uniunea, dacă Ciprul va prelua preşedinţia rotativă.

Turcia consideră că a fost înşelată de UE în cazul planului Annan pentru Cipru, că a făcut atunci greşeala de a recunoaşte statul cipriot şi de a-l primi în Uniune.

Poziţia turcă a fost enunţată foarte categoric. La fel, dinspre Bruxelles a venit mesajul că programul de deţinere rotativă a preşedinţiei nu va fi schimbat.

Opinia publică turcă şi declaraţiile constante ale autorităţilor nu par să lase loc pentru o schimbare de atitudine la Ankara în faţa rezistenţei europene, doar dacă, spun analiştii turci, Bruxelles-ul vine cu o agendă alternativă, adică un fel de proces de aderare rapidă sau o schimbare majoră în politica faţă de Turcia.

Ministrul turc al afacerilor europene, Egemen Bagis, a mai reproşat faptul că, în ultimii cinci ani, Turcia nu a fost niciodată invitată la o reuniune la nivel înalt a UE, deşi este o ţară candidată. Bagiş a dat vina pentru actualul blocaj nu pe o ţară europeană anume: nu ţările se opun, a spus el, ci anumiţi oameni politici, care fac asta din motive electorale.

Un alt motiv de iritare în Turcia este regimul vizelor pentru Europa, care, în pofida apartenenţei ţării la Uniunea Vamală, pune probleme oamenilor de afaceri turci. Parte din problemă urmează să fie rezolvată, cel puţin în ce priveşte România. “Am căutat o soluţie la solicitările repetate şi justificate de a asigura o facilitare, în special pentru oamenii de afaceri.

A fost identificată o formulă şi care va urma să fie pusă în aplicare” a anunţat ministrul român al afacerilor europene, Leonard Orban.

Avantaje şi dezavantaje

Rolul geopolitic şi strategic al Turciei a crescut o dată cu primăvara arabă, iar în ultima vreme o dată cu războiul civil din Siria.

Paradoxal, tocmai această poziţie cu graniţe cu ţări ca Siria şi Iranul, aflat şi el în vizor pentru programul nuclear, aduce Turciei nu doar mai multă importanţă, dar şi o slăbiciune, pentru că sunt voci europene care se întreabă de ce ar dori UE să accepte ca membru un stat care ar face ca Europa să aibă graniţe comune cu regiuni pline de probleme, de la revolte sociale la suspiciuni nucleare.

Ministrul turc al afacerilor europene a argumentat că ţara sa este întotdeauna adepta soluţiilor pacifiste şi că Turcia vrea să adere la UE, tocmai pentru că Uniunea este proiectul pacifist cel mai bine definit din lume.

“Ştiţi că este o vorbă care spune că, dacă, undeva, în Africa un fluture şi-a pierdut aripile, acest lucru poate să determine o furtună într-o altă parte a lumii.

Trăim într-o lume în care evenimentele care ne influenţează pe noi pot să îi influenţeze şi pe alţii.

Dar, în concepţia noastră, dacă casa vecinului arde, atunci trebuie să intervii, pentru că, dacă nu intervii să stingi focul, atunci poate să ia foc şi casa ta” a comentat ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagiş .

Turcia emergentă

Economia Turciei a crescut anul trecut cu 8,5%, a doua rată de creştere înregistrată la nivel mondial, după China, potrivit datelor oficiale.

Cu toate acestea, creşterea de 5,2% înregistrată în ultimul trimestru din 2011 indică o încetinire a activităţii economice.

Produsul Intern Brut al Turciei s-a ridicat în 2011 la 1,2 trilioane de lire turceşti, echivalentul a 772,2 miliarde de dolari, în timp ce venitul pe cap de locuitor a fost de 10.444 de dolari.

În ciuda creşterii consumului, importurile s-au contractat în ultimul trimestru din 2011.

Creşterea consumului a fost de 3,4%, în timp ce în sectorul privat s-a ridicat la 5,2%, dar importurile au scăzut cu 5%.

Industria prelucrătoare (5,2% creştere an la an), construcţiile (7%), agricultura (6,7%), transporturile (6,8%) şi sănătatea (7,8%) au fost factori cheie pentru avansul din ultimele trei luni din 2011.