România "nu va bloca taxa europeană pe tranzacţii financiare"

Taxa a fost propusă de Comisia Europeană dar s-a lovit de opoziţia unor state ca Marea Britanie dar şi a unor bănci.

România, prin Ministerul Afacerilor Europene a spus doar că nu se va opune dacă celelalte state membre cad de acord asupra taxei.

Ce este clar e că România nu doreşte blocarea discuţiilor tehnice în ce priveşte taxa pe tranzacţiile financiare speculative.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că, personal, a susţinut o poziţie de deschidere a României faţă de această taxă.

"În condiţiile în care va fi o poziţie favorabilă a tuturor statelor membre, noi nu o vom bloca", a spus Leonard Orban.

Ministrul Afacerilor Europene a explicat că taxa ar putea fi o sursă de venit la bugetul UE şi al statelor membre, cu atât mai mult cu cât, mai multe state membre doresc reducerea viitorul buget european pentru 2014-2020.

Ba chiar Germania face presiuni pentru ca statele membre să nu contribuie cu mai mult de 1% din PIB, ceea ce ar reprezenta o reducere de 100 de miliarde de euro la bugetul UE pentru 2014-2020, faţă de cel din perioada 2007-2013.

Băncile spun "Nu”

Dar nu toată lumea în România vede la fel lucrurile, mai ales actorii din sistemul bancar care sunt cel puţin reticenţi. Economistul şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea a explicat de ce şi a menţionat că exprimă un punct de vedere personal care nu poate fi atribuit BNR.

Valentin Lazea consideră că taxa pe tranzacţii financiare nu ar avea nicio motivaţie economică, ci una politică electorală.

Economistul şef al BNR a mai spus că cele mai multe bănci, ajutate în criză, au dat înapoi banii, iar cele care nu au făcut-o trebuie să plătească înapoi până la ultimul cent, dar depinde de hotărârea guvernelor să recupereze aceşti bani.

"Taxa (n.r.) ar pedepsi de-a valma băncile, şi pe cele vinovate, şi pe cele nevinovate, creează un dezavantaj competitiv pentru industria bancară europeană pe plan mondial, este foarte uşor de trecut asupra consumatorilor, se va întoarce ca un bumerang în secunda doi pentru că toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri şi nu are nimic, dar absolut nimic de a face cu strategia UE Europa 2020" a argumentat Valentin Lazea.

CE apără taxa

Şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Nicolae Idu a insistat că taxa pe tranzacţii financiare nu are ca scop pedepsirea unor bănci.

“Ideea de bază este aceea de a introduce o abordare corectă – dacă tranzacţiile financiare sunt impozitate, atunci să impozităm şi tranzacţiile financiare.

"Sunt probleme mai largi, mai complexe care se întâmplă în sistemul financiar şi care ar trebui corectate, taxa financiară este o parte a acestei abordări, propunerea de uniune bancară este o altă componentă a acestei abordări şi probabil că lucrurile nu ar trebui să se oprească aici”.

De altfel, din punctul de vedere al Comisiei Europene, este important să crească partea de resurse proprii a Uniunii în bugetul comunitar, pe princiul - cu cât creşte partea de resurse proprii, adică nu contribuţiile directe ale statelor membre, cu atât discuţiile privind viitorul bugetului european se vor purta pe fondul bugetului şi al politicilor comunitare şi nu pe calcule, ca cele la care asistăm acum, când fiecare stat discută în termeni de cât da dat fiecare la bugetul Uniunii şi cât a luat.

Un minister mai puternic

Guvernul ar putea exinde atribuţiile Ministerului Afacerilor Europene, în aşa fel încât acesta să poată coordona mai bine procesul de absorbţie a fondurilor comunitare.

Ideea a fost avansată la o dezbatere despre România şi Semestrul European, la reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Dacă s-ar face modificari instituţionale, Ministerului Afacerilor Europene ar putea avea atribuţii extinse în viitor.

Adică, de exemplu, autorităţile de administrare a fondurilor europene din diverse domenii ar putea trece în subordinea acestui minister.

În Polonia, una dintre ţările cu cea mai bună rată de cheltuire a fondurilor comunitare, întregul proces este coordonat de o singură instituţie.

Este o idee susţinuţă şi pentru România, în repetate rânduri, de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, dar până acum nu a fost clar dacă guvernul ar fi gata să facă aceste modificări.

Discuţii în USL

Secretarul general adjunct al guvernului, Dan Mihalache, a declarat că acest subiect va fi discutat în forurile de conducere ale Uniunii Social Liberale, după care se va lua o decizie în acest sens.

Dan Mihalache a menţionat că la guvern se discută măsura în care Ministerul Afacerilor Europene are la dispoziţie suficiente instrumente, astfel încât România să cheltuiască mai bine fondurile comunitare.

Dan Mihalache a adăugat că această chestiune poate fi una dintre temele unei viitoare reamenajări în interiorul executivului.

"Pe de o parte, este gestiunea curentă, pe de altă parte, este proiectarea unei structuri de guvern pentru viitor pe care o vom vedea prin dialog între cele două partide şi în care, sigur, primul-ministru va avea un cuvânt foarte important de spus” a declarat Dan Mihalache.

Reformă pentru mai multe fonduri

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, consideră că dacă nu este schimbat cadrul instituţional performanţele României în materie de cheltuire a fondurilor comunitare vor şi între 2014 - 2020 la fel ca până acum.

"Dacă nu va fi o instituţie care să coordoneze direct măcar toate autorităţile de management performanţa va rămâne la fel.

" Am fost la o discuţie la Ministerul Muncii, discutând de cum putem face şi ce se poate face astfel încât să fie salvat programul POS DRU şi este clar că dacă ar fi existat o asemenea coordonare a unui singur minister nu s-ar fi ajuns la situaţia în care s-a ajuns în momentul de faţă” a avertizat Leonard Orban.

Ministrul s-a referit la pericolul ca Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane să fie suspendat din cauza unor nereguli găsite de Comisia Europeană în ceea ce priveşte, de exemplu, modul de aprobare al cererilor sau felul în care au fost executate anumite proiecte.