România învaţă să sprijine ţările în curs de dezvoltare

Deşi a devenit oficial stat donator încă din anul 2007, odată cu dobândirea calităţii de membru al Uniunii Europene, România încă învaţă să devină contributor net la sprijinirea ţărilor aflate în curs de dezvoltare, proces care vizează redefinirea ţării noastre ca exportator de stabilitate, bune practici şi securitate.

Din această perspectivă relaţia cu Republica Moldova are o prioritate specială, după cum a semnalat astăzi şi Centrul Român de Politici Europene, care a organizat la Palatul Parlamentului o dezbatere pe tema statutului României de principal donator pentru vecinii de pe malul stâng al Prutului.

Punctul de pornire al gândirii priorităţilor asistenţei pentru dezvoltare trebuie să fie principiile coerenţei şi eficienţa alocării banului public.

Asistenţa oficială pentru dezvoltare înseamnă acele proiecte prin care ajutăm statele aflate în urma noastră pe nişte priorităţi stabilite în comun.

Conform senatorului Petru Filip, România trebuie să se folosească la maximum de rolul geostrategic pe care îl joacă în zonă pentru a obţine prin diplomaţie dezvoltarea de soft power către Republica Moldova.

De remarcat, din bugetul bilateral al asistenţei cea mai mare parte merge spre Republica Moldova.

"Republica Moldova este ţara prioritară pentru noi. Din bugetul de la MAE, 30% merg pe proiecte în Republica Moldova, în condiţiile în care noi avem ca ţări recipiente şi altele.

"Pe lângă asta avem programul de burse pentru tinerii din Republica Moldova care intră, sunt contabilizaţi în aceşti bani şi avem marele program promis de 100 de milioane de euro", spune Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene.

România alocă mai puţin decât a promis la integrare

România este în etapa în care învaţă să fie donator, iar momentan trebuie îmbunătăţite procedurile şi este nevoie de o agenţie care să reunească eforturile făcute de diferitele instituţii româneşti.

De asemenea, trebuie schimbat cadrul instituţional învechit, a mai declarat Cristian Ghinea.

Acesta a mai propus crearea unei entităţi sub denumirea de RoAid, bazată pe structuri asemănătoare care funcţionează în ţările est europene.

Prezent la dezbatere, senatorul Mihai Răzvan Ungureanu a tras trei mari direcţii pe care RoAid ar trebui să le urmeze.

"Dacă eforturile pentru asistenţă către Republica Moldova se concentrează în jurul RoAid, îi văd sensul în felul următor: pe coordonarea întăririi instituţionale, tot ce înseamnă instituţie democratică a statului de drept, de la transferul de lecţii pe chestiunea luptei anticorupţie şi până la adoptarea acquis-ului comunitar în integralitatea sa.

"Doi - urgentarea proiectelor care deja se află în execuţie, cazul gazoductului şi trei - alocarea de resurse pentru proiectele de infrastructură care au efect social imediat", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Invitat la discuţii, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti Excelenţa Sa, Iurie Reniţă, a ţinut să mulţumească României pentru ajutorul acordat.

"Mesajul meu este de gratitudine pentru ceea ce face România şi în măsura în posibilităţilor aş încuraja o prezenţă mai consolidată, o prezenţă mai mare în Republica Moldova. Sunt proiecte cu o destinaţie foarte concretă, socială.

"Este extrem de important că, dincolo de mesajul social, mai este şi unul, poate că exagerez, dar şi unul politic extrem de important. Vine din România şi este prezent în România", a declarat Iurie Reniţă.

Statutul de donator nu se traduce neapărat prin influenţă, iar alocarea de bani este doar un prim pas.

România alocă mai puţin decât a promis la integrarea în Uniunea Europeană şi ar trebui să crească treptat suma pentru a atinge nivelul de 0,33% din venitul naţional brut până în 2015.