România, codaşă la vaccinarea împotriva cancerului de col

În România, 70.000 de persoane s-au vaccinat împotriva cancerului de col uterin în ultimii ani, ceea ce plasează ţara noastră pe ultimul loc în Europa în acest domeniu, în ciuda campaniilor repetate şi a mortalităţii ridicate, de patru ori mai mare decât media europeană.

Din 2007, 19 ţări europene au pornit programe de vaccinare împotriva HPV, virusul care cauzează cancerul de col, şi toate au avut rezultate mai bune decât în România, unde anual sunt diagnosticate cu cancer de col 3.000 de femei.

Se vorbeşte despre campania de vaccinare ca fiind un eşec, înaintându-se un procent de doar 5% persoane vaccinate, iar principala greşeală a fost campania de informare de la debut şi mesajele eronate din media.

"Poate că nu numai începutul a fost greşit, ci şi continuarea acţiunilor, a noastră, a tuturor. Nici populaţia nu a fost educată, nu a fost pregătită să recepţioneze ceea ce este bine şi ceea ce este nou, dar nici profesioniştii nu au fost destul de abili în a convinge populaţia că este bine să facă această vaccinare. Până acum, faţă de 2008, când am avut doar 4.000 de fetiţe vaccinate, am ajuns la 70.000", a declarat Amalia Canton, director în ministerul sănătăţii.

Vârsta de vaccinare a fost la început 10-12 ani. Ea a fost extinsă la 14-16 ani, iar în prezent se pot vaccina toate fetiţele între 12 şi 24 de ani, iar peste 24 de ani, cu recomandarea medicului ginecolog.

Şi mai grav este faptul că tot mai mulţi părinţi caută să se informeze din alte surse, cel mai des folosit fiind internetul, iar refuzul vaccinării nu se rezumă la HPV.

"În ultimul timp, refuzul părinţilor la toate vaccinările este îngrozitor de mare. Nu mai vor să-şi vaccineze copiii nici măcar pentru difterie, pentru tuberculoză, pentru hepatită, pentru nimic. În toate judeţele. Pot să vă spun că în Galaţi am primit un dosar cu vreo 50 de refuzuri dintr-o şcoală de 300 de copii", a mai spus Amalia Canton.

Cercetările efectuate de-a lungul anilor au arătat că nu există dovezi cu privire la consecinţele negative ale vaccinării, ci mai degrabă informaţii false cu privire la valoarea vaccinului.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu se entuziasmează aşa de uşor la apariţia oricărui nou medicament. Vizavi de vaccinul anti-HPV, Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a avut reţineri. Dimpotrivă, l-a preluat ca atare, punând un singur amendament: nu este un vaccin anticancer", a declarat reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Victor Olsavszky.

Una dintre soluţiile propuse joi vizează intervenţia în procesul de prevenţie secundară, adică testarea pentru detectarea celulelor precanceroase.

În alte ţări, precum Marea Britanie, testul HPV câştigă tot mai mult teren în faţa celui clasic, numit Babeş Papanicolau.

Deoarece femeia îşi poate recolta singură probele pentru a le trimite spre analiză, este necesar doar un singur test la cinci ani, iar rezultatul are o acurateţe mult mai mare.

Acest tip de test nu este încă disponibil la noi.