România "are nevoie de reorganizare administrativ-teritorială"

"România are nevoie de reorganizare administrativ-teritorială, pentru că cele opt regiuni de dezvoltare actuale nu mai răspund necesităţilor", a declarat joi premierul Emil Boc.

Prezent la seminarul cu tema "Oportunitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României în plan regional", prim ministrul a mai spus că o astfel de reorganizare trebuie efectuată numai pe baza Constituţiei, fără împărţirea României în landuri ori alte structuri independente şi cu conţinut etnic.

Emil Boc a declarat însă că până la finalizarea acestui proces va mai trece o vreme, timp în care guvernul va continua procesul de descentralizare.

La acelaşi seminar, ministrul de externe, Teodor Baconschi, a spus că România are nevoie în cel mai înalt grad de instrumentele pe care politica regională a Uniunii Europene le pune la dispoziţie.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, este însă de părere că modernizarea ţării presupune nu doar preocuparea pentru reorganizarea administrativ-teritorială în plan regional, ci şi răspunsul la întrebări cum ar fi rolul statului cu pericolul proastei guvernări centrale şi locale la adresa securităţii naţionale.

În opinia sa, obiectivele reformei nu sunt de natură tehnică sau statistică, ci pur politică.

"Sunt câteva teme la care trebuie să găsim un compromis rezonabili între actorii politici naţionali şi locali, şi aceasta este principala problemă în relaţia dintre administraţia centrală şi cea locală" a mai spus Mircea Geoană.

Reorganizarea teritorială atrage după sine revizuirea Constituţiei

România are nevoie de o structură teritorială funcţională, atât pentru absorbţia fondurilor europene, cât şi din necesităţi interne, iar soluţia juridică o constituie revizuirea Constituţiei - susţine premierul Emil Boc.

El a atras însă atenţia că "aceste regiuni nu trebuie să fie privite ca regiuni cu conţinut etnic, pentru că atunci am denatura sensul discuţiei de la care pornim. Regiunile trebuie să fie entităţi administrativ-teritoriale care să răspundă nevoilor României de o mai bună administrare a serviciilor publice pentru cetăţean şi de a răspunde calităţii de stat membru al Uniunii Europene."

Deputatul Attila Korodi, vorbind în numele UDMR, crede că, în conformitate cu principiile europene şi cu cel al tradiţiei, criteriul etnic face parte din tradiţia României pe regiuni specifice.

"Astãzi, criteriul etnic a fost enunţat ca o sperietoare. Nu este o sperietoare, este o realitate. Putem să fugim oriunde, dar dacă noi cântărim dezvoltarea regiunilor în Dâmboviţa-Prahova şi în Constanţa-Tulcea cu aceeaşi unitate de măsură cu care ar trebui să gândim şi în anumite zone ale Ardealului, atunci acestea automat se reflectă şi din punct de vedere etnic. Nu ai cum să alungi oamenii de acolo, pentru că oamenii trăiesc în zonele acelea", susţine deputatul UDMR Attila Korodi.

Reorganizarea ar putea fi făcută după modele străine

Modelele francez, polonez, slovac şi ungar oferite de reprezentanţii la Bucureşti ai ţărilor respective merită studiate de specialiştii români, însă aceste modele nu pot fi nici impuse şi nici nu trebuie copiate, este de părere Petru Filip, preşedintele Comisiei de administraţie din Senat.

Potrivit acestuia este vorba despre o chestiune tehnică, în care emoţionalul nu are ce căuta.

"Dacă acest lucru va fi făcut fără ieşiri nu ştiu de care în public, care mai de care mai emoţionale, eu cred că lucrurile, în câţiva ani de zile, pot intra pe un făgaş de normalitate şi de logică, zic eu, cu efecte benefice nu numai pentru absorbţia fondurilor, ci pentru gestionarea reală a serviciilor publice în sistem de descentralizare" a mai spus Petru Filip, preşedintele Comisiei de administraţie din Senat.