Reforma pensiilor speciale este în impas

Reforma pensiilor speciale este în impas, după ce Comisia Europeana nu a acceptat formula propusă de guvern şi a cerut modificări substanţiale. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a transmis că executivul european nu ar accepta nicio modificare faţă de ceea ce a fost trecut în PNRR şi a amintit că sunt ţări membre care au renunţat să mai facă anumite reforme impuse prin planurile lor de redresare, cu riscul de a pierde bani europeni.

Declaraţiile au fost făcute ieri la guvern după o întâlnire a miniştrilor cu atribuţii în proiectul de reformare a pensiilor speciale.

Sustenabilitatea pe termen lung, dar şi principiul contributivităţii sunt cele două aspecte de care trebuie să se ţină cont atunci când se pune în discuţie reforma sistemului de pensii speciale, susţine ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, atrăgând atenţia, totodată, şi asupra posibilelor consecinţe în domenii de importanţă strategică pe care acest demers ar putea să le declanşeze, mai ales că flexibilitatea Comisiei Europene, mai spune Marcel Boloş, tinde spre zero, iar ceea ce este scris în PNRR reprezintă literă de lege.

"Este foarte simplu de luat această decizie, însă consecinţele trebuiesc asumată. Dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice, care sunt de importanţă strategică naţională, fie că discutăm de apărare naţională, fie că discutăm de ordine publică, fie că discutăm de Ministerul Public, toate aceste decizii produc consecinţă", a spus Marcel Boloş.

Pe de altă parte, dacă legea pensiilor speciale, chiar şi adoptată, va conţine discrepanţe, autorităţile române vor trebui să vină cu argumente în faţa Comisiei Europene de ce există procente diferite pentru cele două sisteme, respectiv pentru sistemul de pensii general şi pentru cel al pensiilor speciale.

Ministrul investiţiilor a spus că există ţări ca Bulgaria şi Lituania care deja au renunţat la anumite reforme pentru că nu au putut să-şi asume consecinţele, însă, în ceea ce ne priveşte, întrucât acest jalon se regăseşte în PNRR, nu Minisetrul Investiţiilor şi nu ministerele de linie pot lua o decizie.

"Totuşi, e un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite, că nu pot fi gestionate, atunci am spus că sunt deja ţări care au renunţat. Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituarnia la reformele fiscale. Nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are", a explicat Marcel Boloş.

Explicaţii în aceaşi direcţie au fost date ieri şi de liderul PSD, Marcel Ciolacu. El a spus că România nu poate sa aplice "ad literam" măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în PNRR, deoarece acest lucru ar "depopula" Ministerele Apărării, de Interne, Justiţia şi Serviciile Secrete.

Aceasta în condiţiile în care, a adăugat el, avem un conflict la frontieră. De cealaltă parte, USR a criticat din nou întârzierea în îndeplinirea acestui angajament şi a soliciat demiterea ministrului muncii, pe care-l consideră principalul responsabil.

Deputatul Cristian Seidler spune că partidele din coaliţie nu îşi doresc reforma pensiilor speciale, iar scrisoarea Comisiei Europene pe această temă confirmă acest lucru.

"Comisia Europeană spune, aşa cum se ştie deja în spaţiul public, faptul că acel proiect de lege are un impact foarte modest asupra cheltuielilor bugetare cu pensiile speciale. Trebuie mult curaj, pentru că soluţia tehnică este foarte simplă, dar exact curajul lipseşte guvernului actual", a declarat deputatul Cristian Seidler.