Rata abandonului şcolar preuniversitar, "de peste 17%"

Peste 17 procente dintre elevii din învăţământul preuniversitar abandonează şcoala, potrivit celui mai recent studiu făcut la nivel naţional.

Cei mai afectaţi de acest fenomen sunt copiii proveniţi din familiile sărace, din minoritatea rromă, din mediul rural, precum şi cei cu dizabilităţi.

Pentru diminuarea ratei de abandon şcolar este nevoie de cooperare între şcoală, părinţi, autorităţi locale şi organizaţii neguvernamentale.

Iar reducerea absenteismului este cea mai urgentă măsură în acest demers, potrivit directorului Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Ciprian Fartusnic, intervievat de Cristina Iliescu.

"Dacă lăsăm o şcoală singură să rezolve această provocare, vom avea mai puţine şanse de reuşită în comparaţie cu un proiect care este sprijinit atât de şcoală, dar şi de părinţi, de biserică şi de autorităţile locale. Absenteismul este cel mai important indicator al riscului de abandon.

"Dacă nu se ia nici o măsură în momentul în care un elev lipseşte o zi, două, trei de la şcoală, s-ar putea să fie prea târziu. Monitorizarea absenţelor este foarte importantă, noul sistem informatic, care va fi implementat din toamnă, una dintre componentele importante va fi aceasta de a monitoriza în timp real situaţia prezenţei la şcoală", spune Ciprian Fartusnic.

Implicare UNICEF

Şi UNICEF România se implică, de câţiva ani, în prevenirea şi reducerea abandonului şcolar, prin programul său "Hai la şcoală!".

Astăzi, la Bucureşti, reprezentanţii UNICEF le-au cerut autorităţilor să finanţeze cu prioritate şcolile cu risc mare de abandon şi să-i plătească suplimentar pe profesorii cu rezultate bune din unităţile din mediile defavorizate.

O altă recomandare a organizaţiei internaţionale se referă la crearea unui mecanism de stimulare a calităţii în învăţământ, potrivit Luminiţei Costache, reprezentant UNICEF.

"Sistemul de învăţământ românesc a promovat în ultimii ani "performanţa" cu ghilimelele de rigoare, dar performanţa elevilor de excepţie, în loc să premieze progresul. Adică iau un elev de nota 4 şi îl duc la nota 6, a încurajat mai degrabă copii excepţionali.

"Practic, progresul lor este mai mic, pentru că profesorul respectiv îl ia de la 9 şi îl duce la 10, pe când în cealaltă şcoală l-a luat de la 4 şi l-a dus la 6.

"Asta încercăm să influenţăm şi noi, şcolile să fie finanţate şi pe bază de astfel de indicator de performanţă, dar care să fie gândit în termenii ăştia de progres real la care reuşeşti să duci un elev", spune Luminiţa Costache.