Radu Hanga, președintele BVB: Piaţa românească a reacţionat foarte bine şi a rămas stabilă

Nu cred că sunt happy cei care lucrează în domnul bursier. S-au consemnat scăderi considerabile ale principalilor indici la nivel internațional. Cotațiile au înregistrat ieri scăderi la deschidere, ca urmare a pierderilor înregistrate pe piețele asiatice, după ce taxele vamale ale președintelui Donald Trump continuă să trimit unde de șoc. Economiile europene - Germania, Marea Britanie și Franța - au scăzut. Iar ieri a fost cea mai proastă zi pe Bursa din Hong Kong din ultimii 28 de ani.

Analiştii financiari sunt îngrijorați că situația ar putea atrage o recesiune globală precum cea din anii 2008-2009, mai ales că președintele Donald Trump a refuzat să își asume răspunderea pentru efectele globale, afirmând însă că locurile de muncă și investițiile își vor reveni în Statele Unite ale Americii. La ce să ne așteptăm în continuare încercăm să aflăm de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București. Bună dimineața!

Radu Hanga: Bună dimineața!

Ca specialist, evident, credeți că este doar o reacție de moment a burselor mondiale sau putem vorbi despre un proces ce ar putea continua, poate chiar cu efecte imprevizibile?

Radu Hanga: Cred că trecem printr-o perioadă complicată și nu cred că este o perioadă din care o să ieșim repede. Probabil că lumea se redesenează, de fapt, este ceea ce vedem în jurul nostru și probabil că este un proces care va fi de durată. Deci, nu mă aștept să ne întoarcem foarte repede la lumea cu care eram obișnuiți.

Dar cum arată acum situația în România, mai ales la nivelul indicilor bursieri?

Radu Hanga: Dacă ar fi să ne uităm la piața românească, aș spune că arată bine. Adică, ați menționat mai devreme niște cifre, dacă ne uităm, de la momentul anunțării de către Statele Unite a tarifelor pe care urmează să le impună partenerilor comerciali, piețele, marile piețe globale au înregistrat scăderi semnificative, în general undeva în intervalul de -10 și între -10 și -15%. În contextul acesta, vedem piața românească înregistrând scăderi de aproximativ 6% în aceeași perioadă. Europa de Est spune că în general a fost stabilă, adică, scăderi mai mici sau echivalente cu cele pe care le vedem pe marile piețe globale. Deci, aș zice că reacția piețelor locale, aici, în regiune, inclusiv a pieței românești, a fost una foarte bună și aș spune că reacția aceasta reflectă într-un fel ceea ce se întâmplă în lume, adică, vedem un declin al globalizării, vedem faptul că lumea devine mai fragmentată și vedem faptul că taxele acestea vamale care au început a fi introduse de Statele Unite, dar care probabil vor fi copiate treptat și de alte țări, o să înceapă să impună bariere la nivelul comerțului global. Și aceste bariere cu siguranță vor afecta în principal companiile care operează la nivel global - și aici, nu știu dacă să zic din fericire sau nefericire, noi trăim într-o economie, economia românească în care avem prea puțini jucători globali. Deci, ca urmare aş spune că impactul va fi mult mai limitat decât pe piețele pe care sunt listate, se tranzacționează acțiunile jucătorilor globali.

Putem vorbi și de un anumit delay, dar cred că noi toți ne temem de o posibilă recesiune globală, precum cea întâmplată în 2008-2009. Vedeți ceva caracteristici asemănătoare?

Radu Hanga: Aș spune că se întâmplă ceva complet diferit acum. Însă, iarăși, întorcându-mă la subiectul tarifelor, lumea devine mai mercantilistă, devine mai puțin liberală în ceea ce privește comerțul. Asta înseamnă că probabil țările sau diversele blocuri vor deveni mai autarhice, vor încerca să își rezolve problemele economice, să îşi producă lucrurile mai degrabă local. Și asta, dacă e să ne uităm în primul rând la tarife, putem să ne imaginăm că primul efect va fi o creștere a prețurilor, nu, pentru că în fiecare economie se vând produse care o parte din ele sunt produse locale, o altă parte sunt produse globale. Dacă începem să funcționăm într-o economie în care există tarife la importuri, aceste tarife la importuri vor avea ca și efect creșterea prețurilor. Și efectele acestea se vor simți în primul rând în Statele Unite, adică, tarifele impuse partenerilor comercial, care importă de unde importă Statele Unite lucruri, prețurile produselor se vor scumpi, ceea ce va însemna inflație și probabil va însemna sigur și un impact la nivelul creșterii economice. Și aș spune că, având în vedere că Statele Unite reprezintă cea mai mare economie la nivel global și că, cum spuneam mai devreme, deciziile pe care ei le iau vor fi reflectate în oglindă și de către alte țări, o să vedem procesul acesta derulându-se la nivel global. Deci, o să vedem inflație, probabil prețuri mai mari și cu siguranță un impact la nivelul creșterii economice.

Deocamdată este vremea negocierilor, iar ultima veste, transmisă de Ursula von der Leyen, este cea prin care le-a propus americanilor că și-ar dori un acord al Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii de tip zero la zero pe bunuri industriale. Sună interesant, e o soluție?

Radu Hanga: Păi, dacă nu greșesc, mă uitam recent pe niște cifre care arătau că Europa are excedent în comerțul cu Statele Unite în zona de bunuri industriale și are un deficit pe zona de servicii. Adică, Europa exportă produse industriale către Statele Unite, iar Statele Unite exportă către Europa servicii. Ca urmare, ținta doamnei Von der Leyen este una maximalistă, adică, dânsa presupune că va avea un regim de tarife zero la zero cu Statele Unite, care va avantaja Europa, ceea ce e un punct corect de pornire într-o negociere, însă probabil că America are o perspectivă complet diferită, probabil că va vrea un regim de tarife zero la zero, de exemplu, pe zona de servicii, nu pe zona de produse.

Da, fiecare urmează să își țină partea, evident cu argumente. Dar revin însă la întâmplările Bursei de Valori București, credeţi că există riscul unei reduceri, de exemplu, a încrederii investitorilor români pe bursă?

Radu Hanga: Păi, în primul rând, trebuie să ne gândim ce înseamnă bursa. Da, bursa în sine este o piață, iar bursa românească, dacă ne uităm la ea, este o piață pe care se tranzacționează acțiuni ale aproape 400 de companii românești. Dacă ar fi să traduc ceea ce aţi spus mai devreme, reducerea încrederii investitorilor în bursă înseamnă readucerea încrederii investitorilor în aproape 400 de companii românești. Aș spune că nu cred că aceasta se va întâmpla. Adică, cred că trăim într-o lume în care, cum ziceam, discutăm despre tarife, discutăm spre deglobalizare, discutăm despre localizare. Or, acestea sunt tendințe care vor merge într-o anumită măsură în favoarea, nu în defavoarea companiilor locale. Deci, cred eu că importanța companiilor locale va crește și, ca urmare, eu sper ca și perspectiva investitorilor români asupra companiilor locale, cele care până la urmă ne livrează nouă bunuri şi servicii, va rămâne la nivelul la care este, dacă nu va crește. Eu sper că va crește.

Da, asta sperăm cu toții. Încă două chestiuni, pe scurt. Doamna Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a vorbit de o reformă radicală a sistemului de plăți, cu opțiuni europene proprii, separată de infrastructura digitală de plăți, reprezentată acum de Visa, Mastercard, PayPal și Alipay, controlate de America și de China. Credeți că este posibil?

Radu Hanga: Cred că este un proces care va lua timp, dar într-un fel și această reacție reflectă ceea ce discutam mai devreme. Adică, într-o lume în care țările devin mai autarhice, mai izolate, încearcă să își rezolve într-o măsură cât mai mare nevoile de bunuri și servicii pe plan local. Iar declarația Christinei Lagarde reflectă același lucru.

E o schimbare de paradigmă. Și mă întorc, pentru ultima întrebare, la președintele american Donald Trup, împărtășiți optimismul lui, care consideră că situația se va îmbunătăți în perioada următoare, iar locurile de muncă și investițiile își vor reveni în Statele Unite, cu efecte globale, atenție, spune el, benefice pentru toți?

Radu Hanga: Mă întorc la ce vă răspundeam la prima întrebare pe care mi-aţi pus-o, cred că este un proces pe termen foarte lung, cred că va dura timp. Înțeleg ce se întâmplă și înțelegem ce se întâmplă și care este planul Statelor Unite. Ne uităm la o dorință de reindustrializare, de a readuce acasă o parte din industria care s-a mutat în ultimii zeci de ani spre Asia. Însă cu siguranță procesul acesta va dura, va lua timp. Adică, vom vedea probabil o îmbunătățire în ceea ce privește consumatorul american, dar e un proces care va dura ani, zeci de ani și e un proces care probabil va fi dureros pentru toată lumea.