Protest sau grevă?

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat pentru Mediafax, că revolta angajaţilor RATB este ilegală şi trebuie să înceteze, iar cei care au făcut-o trebuie să îşi asume consecinţele.

Liderul BNS, confederaţia la care este afiliat unul dintre sindicatele de la RATB, sfătuieşte protestatarii să înceteze revolta, "care este ilegală", şi să aibă încredere în liderii de sindicat.

"Compania RATB cere despăgubiri foarte mari pentru această zi pierdută", a declarat Costin.

Preşedintele BNS a precizat că angajaţii RATB care au oprit ilegal lucrul pot fi sancţionaţi, pe lângă neplata pentru ziua de joi, cu până la zece procente din salariul lunar sau li se poate bloca evoluţia în carieră, prin anumite înscrisuri în cartea de muncă.

Costin a adăugat că dacă această revoltă continuă trei zile, protestatarilor li se poate desface contractul individual de muncă.

Peste 400 de angajaţi RATB au declanşat, miercuri noapte, un protest spontan în faţa autobazei Titan din Capitală, nemulţumiţi că li s-au redus veniturile salariale.

Din această dimineaţă transportul public de suprafaţă a fost practic inexistent.

Angajaţii RATB au afirmat şi faptul că liderii de sindicat nu le mai reprezintă interesele.

Unii dintre protestatari au sugerat chiar că aceştia au primit bani pentru a nu le mai reprezenta interesele în discuţiile cu conducerea Regiei.

Liderul sindicatului RATB, Vasile Petrariu, a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă este solidară cu protestul angajaţilor RATB, arătând că bugetul alocat de Primărie este foarte mic.

Totuşi, la negocierile cu primarul general protestatarii au trimis un reprezentant ales ad-hoc de către cei care au încetat munca.

Faptul că protestatarii nu recunosc autoritatea liderilor de sindicat îi scoate de sub incidenţa legii.

Legea muncii prevede un mod strict de declanşare a unui conflict de muncă, a cărei formă maximă este greva.

Greva este definită de articolul 251 din Codul Muncii ca fiind „încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi”.

Soluţionarea conflictelor de muncă trebuie să se facă gradual, un astfel de protest fiind forma ultimă de manifestare a nemulţumirilor sindicale.

O grevă poate fi declanşată numai după ce au fost epuizate toate formele de soluţionare a conflictelor de muncă.

Nerespectarea acestor paşi poate fi atacată în justiţie, şi participanţii pot fi sancţionaţi.

Protestul spontan, la care liderii sindicali nu mai sunt consideraţi reprezentativi, nu poate fisancţionat decât administrativ.

De altfel, administraţia RATB a anunţat că participanţii la protest nu vor primi salariile pe ziua nelucrată.

Un protest asemănător s-a înregistrat toamna trecută, când magistraţii au încetat lucrul, dar nu a fost declarată grevă, care este interzisă în magistratură, ci protest spontan.

Acest protest a durat mai mult de două săptămâni.