Probleme înaintea intrării în vigoare a noului Cod Penal

Se aşteaptă un răspuns la sesizările din ultima perioadă privind anumite probleme ce ar urma să fie generate la intrarea în vigoare a noilor coduri, penal şi de procedură penală, de la începutul lunii viitoare.

Ministrul justiţiei spunea că se lucrează la o ordonanţă de urgenţă care să clarifice anumite aspecte sesizate mai ales de magistraţi.

Pe ordinea de zi anunţată de Guvern nu se află un astfel de proiect.

Robert Cazanciuc preciza săptămâna trecută că Ministerul Justiţiei pregăteşte un pachet de acte normative care să sprijine sistemul judiciar pentru intrarea în vigoare a codurilor la 1 februarie.

Spunea atunci ministrul că este nevoie de claritate acolo unde şi judecătorii, şi procurorii au semnalat că e nevoie şi de corelarea anumitor lucruri care au scăpat în procesul de elaborare a Codurilor Penal şi de Procedură Penală.

La începutul şedinţei însă, premierul Victor Ponta a reamintit că vor intra în vigoare cele două coduri, că nu mai poate fi amânat acest lucru, însă Robert Cazanciuc nu a mai precizat nimic despre modificările pe care le anunţase şi nu a cerut introducerea pe ordinea suplimentară, cum ne aşteptam, în cazul în care se finalizau aceste proiecte de acte normative.

Se mai întâmplă ca, dacă în timp se reuşeşte finalizarea unor proiecte, acestea să fie introduse pe ordinea suplimentară la cererea ministrului.

Acest lucru nu s-a întâmplat.

Rămâne de văzut dacă se vor mai face aceste modificări sau poate vine ministrul săptămâna viitoare cu acest proiect.

La 1 februarie, aşadar, peste trei zile, urmează să intre în vigoare noile coduri, Penal şi de Procedură Penală.

Ministrul justiţiei a anunţat că guvernul va adopta în această săptămână o serie de clarificări, după ce reprezentanţii procurorilor şi judecătorilor, dar şi ai unor organizaţii neguvernamentale au atras atenţia în ultima perioadă că anumite prevederi riscă fie să ducă la confuzii, fie chiar - semnalau procurorii anticorupţie - la îngreunarea muncii lor.

Investigaţiile penale, "îngreunate"

Procurorul şef al Direcţiei Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, semnala existenţa unor prevederi care vor împiedica sau îngreuna extrem de mult investigaţiile penale, în special în domeniul corupţiei.

De exemplu, reglementarea interceptării comunicaţiilor telefonice, forma nemodificată, prevede că interceptarea conversaţiilor unui anumit suspect nu mai poate fi făcută înainte de începerea urmăririi penale, ori urmărirea penală se aduce la cunoştinţa acestuia.

Problema interceptărilor e semnalată şi de organizaţia Expert Forum, care arată că o altă chestiune ce necesită clarificări este cea a aplicării principiului legii penale mai favorabile.

Tema a fost analizată la o conferinţă organizată luna aceasta de Institutul Naţional al Magistraturii.

"La Codul Penal, cred că vom judeca şi vom face activităţi de urmărire penală următorii trei ani cu ambele coduri în faţă, atât noul Cod Penal, cât şi vechiul Cod Penal. Pentru că sunt instituţii mai favorabile în noul Cod Penal, instituţii mai favorabile, unele, în vechiul Cod Penal" spune judecătorul Mihail Udroiu.

Arestul la domiciliu, "posibil de la 1 februarie"

La aceeaşi conferinţă, preşedintele Înaltei Curţi, Livia Stanciu, semnala că există şi în teorie, şi în practică două orientări de interpretare a modului în care se stabileşte legea penală cea mai favorabilă.

Unii vor legifera într-un fel, alţii, în alt fel, iar nu magistratul ar trebui să fie cel care adoptă rol de legiuitor.

"Vom vorbi de infracţiuni, să zicem, concurente, iau situaţia pluralităţii de infracţiuni, fapte comise înainte însă de intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Şi aici, dacă iau pe acest exemplu concret, unii spun: domnule, trebuie să faci o evaluare globală a Legii penale, mai favorabile, alţi teoreticieni, alţi practicieni spun: nu, vorbim într-o astfel de situaţie de o evaluare a Legii penale mai favorabile, care se realizează pe instituţii autonome" afirmă preşedintele Înaltei Curţi, Livia Stanciu.

Din 1 februarie apare în justiţia penală posibilitatea arestului la domiciliu, dezincriminarea prostituţiei sau aşa-numitul acord de recunoaştere a vinovăţiei, ce permite evitarea unui proces îndelungat şi a cheltuielilor.

Scad o serie de pedepse, dar cresc cele pentru infracţiunile care au consecinţe deosebit de grave.