Priorităţile guvernului Ungureanu în economie şi sănătate

Printre intenţiile declarate ale noului guvern pot fi menţionate creşterea salariilor şi pensiilor, dar numai în măsura în care evoluţia economică va permite acest lucru, stimularea antreprenoriatului şi a mediului de afaceri, dar şi un plan naţional pentru noi locuri de muncă.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Iulian Olescu, printe prevederile programului de guvernare în privinţa stimulării creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă se numără menţinerea stabilităţii financiare, impulsionarea investiţiilor prin absorbţia fondurilor europene şi creşterea calităţii cheltuielilor de investiţii, simularea sănătăţii şi performanţei mediului de afaceri autohton, inventarierea oportunităţilor de investiţii şi promovarea activă a acestora şi reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE prin stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare.

Multe dintre aceste măsuri erau cuprinse şi până acum în programul de guvernare.

Potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, acestea sunt doar idei, niciun fel de indicatori sau de termeni, în care "până la data de" facem asta.

"Noi nu avem nimic împotriva susţinerii oricăror investiţii. Guvernul nu poate să creeze locuri de muncă la guvern, guvernul trebuie să creeze condiţii ca mediul privat să creeze locuri de muncă", a spus Cristian Pârvan.

Nici contextul economic global nu este în măsură să ajute executivul şi să sprijine evoluţiile economice din România.

Joi, Institutul Naţional de Statistică a publicat datele pentru întreg anul 2011, în privinţa comerţului internaţional şi a cifrei de afaceri în comerţ şi servicii.

Dacă în privinţa evoluţiei generale a exporturilor veştile sunt bune, acestea crescând cu peste 20% anul trecut, în timp ce importurile au urcat cu circa 17%, uitându-ne la întreg anul 2011 se constată că după creşteri lunare în primul trimestru pentru exporturi au urmat evoluţii oscilante, de la urcări de până la 21,4% în septembrie faţă de august la reduceri de 20,8% în decembrie faţă de noiembrie, iar evoluţiile din zona euro, destinaţie predilectă a exporturilor româneşti, nu dau motive de optimism.

Legea sănătăţii ar trebui să fie gata până la finalul anului

Sănătatea va rămâne şi pentru noul guvern una din marile provocări.

FMI a atras din nou atenţia asupra nevoilor acute de reformare a sistemului medical defect a cărui organizare pare tot mai dificilă în actualele coordonate legale.

Coplata este imposibil de aplicat în ciuda faptului că legea trebuia să intre în vigoare la sfârşitul lunii trecute.

Proiectul legii sănătăţii a luat-o de la zero, iar pachetul de bază continuă să fie o mare necunoscută.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Adriana Turea, principalul proiect pe care îl are în vedere ministrul sănătăţii Ritli Ladislau este realizarea noii legi a sănătăţii.

Dar acest lucru presupune o consultare a tuturor celor implicaţi: pacienţi, specialişti în management şi organizaţii profesionale.

Proiectul ar trebui să fie gata la sfârşitul acestui an.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, ministerul de resort şi casa Naţională de Asigurări de Sănătate au reuşit să mărească suma alocată acestui domeniu cu 15%, dar vor să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicul de familie prin eliminarea restricţiei de 20 de consultaţii pe zi la care are dreptul medicul de familie.

Ritli Ladislau a precizat că limitarea numărului de consultaţii generează liste de aşteptare, ceea ce nu este firesc.

Ar trebui să fie un acces aproape nelimitat la medicul de familie.

Salarizarea diferenţiată a personalului medical în funcţie de performanţă intră în planul de acţiune al guvernului dar legea existentă trebuie modificată şi poate fi aplicată doar celor care lucrează în sistemul public.

Preşedintele Colegiului medicilor din România, profesor doctor Vasile Astărăstoaie susţine că este o idee bună însă nu vede cum se va aplica atât "timp cât guvernanţii se încăpăţânează să trateze medicii drept bugetari deşi ei nu sunt bugetari şi medicina este o profesie liberală şi actuala legislaţie împiedică plata diferenţiată în funcţie de performanţă".

"Doar dacă se modifică legislaţia, atunci putem să vedem cum se va implementa un asemenea proiect, care este un proiect ambiţios", a mai spus Vasile Astărăstoaie.

Limitarea numărului de internări în sptale, o măsură

Pachetul de servicii medicale de bază va fi modificat într-o primă etapă prin două măsuri: prin reglematarea accesului la medicamentele foarte scumpe, acestea să fie prescrise doar pentru afecţiunile pentru care au fost fabricate.

A doua măsură este de a limita numărul de internări în spitale, adică pentru intervenţii chirurgicale minore, bolnavul să stea mai puţin în spital.

Un alt plan al ministerului sănătăţii este modificarea legii coplăţii.

"Aşa este conceput astăzi, ca bolnavul să plătească procentual din venituri, ceea ce este extrem de important în lipsa unui sistem informaţional foarte bine pus la punct şi o logistică.

"Nevorbind de informarea în prealabil a populaţiei, nu am avut timp pentru aşa ceva, încât şi FMI-ul a fost de acord cu această măsură ca să fie revizuită legislaţia, ca să fie o sumă fixă, să fie o sumă foarte mică, suportabilă pentru oricine", a precizat ministrul sănătăţii Ritli Ladislau.

Legea coplăţii a fost aprobată de parlament anul trecut şi trebuia să intre în vigoare la sfârşitul lunii ianuarie în forma în care nu poate fi aplicată prin care fiecare dintre noi ar fi trebuit să plătim o sumă maximă echivalentă cu a douăsprezecea parte din salariu.