Primarul Capitalei cere sprijin pentru consolidarea clădirilor

Primarul Capitalei cere guvernului sprijin financiar şi legislativ pentru a creşte ritmul de consolidare a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti.

În prezent, 190 de imobile reprezintă pericol public din acest punct de vedere, alte 184 sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi alte aproximativ 300 în cea de-a doua categorie, conform datelor actualizate la începutul acestei luni.

Doar puţin peste 30 de blocuri au fost consolidate.

Primarul general Sorin Oprescu explica că este dificil să impui proprietarilor consolidarea, chiar dacă gradul de risc la cutremur este foarte ridicat.

"Dacă o persoană din acel bloc nu este de acord, sfânta proprietate - şi nu o spun peiorativ - este intangibilă; şi au durat luni şi ani întregi pentru ca să putem să convingem, acolo unde am putut să o facem.

"Sunt pomenite cuvintele de "pericol public", dar nu sunt date şi instrumentele primarului să poată să intre. În atâţia ani de zile, au fost consolidate 30 de blocuri cu mai mult de o sută de familii în blocurile astea cu 7, 10, 11 etaje. Continuăm cu acest lucru, dar ritmul - iată! - nu face faţă cerinţei", spune Sorin Oprescu.

Proprietari reticenţi

Reticenţa proprietarilor de imobile cu risc seismic ridicat este principala problemă pe care a identificat-o şi inginerul Mihai Ursăchescu, specialist în evaluarea şi consolidarea structurilor în construcţii, însă menţionează şi posibilul disconfort pe care îl creează un astfel de şantier, care se poate desfăşura de-a lungul a 2-3 ani, ca şi costurile pe care le implică lucrările de consolidare, deşi statul acoperă cea mai mare parte din cheltuieli.

El crede însă că atunci când proprietarii pun în balanţă riscul la cutremur şi efortul financiar, trebuie să ia în calcul că lucrările sunt inevitabile.

"Lucrările astea în ce constau? În introducerea, pe lângă pereţii existenţi sau în locul pereţilor existenţi, a unor pereţi de beton. E adevărat că, după aceea, mai sunt alte cheltuieli. În programul ăsta nu se plăteşte finisajul întregului bloc.

"În afară, practic, nu se reface finisajul. Asta revine asociaţiei de proprietari. De asemenea, instalaţiile nu trebuie să fie schimbate în cadrul programului ăsta - nişte costuri pe care le face acum sau le face mai târziu. Adică acea clădire, chiar dacă nu se va prăbuşi, tot va trebui reparată ulterior - nu se ştie dacă în aceleaşi condiţii de creditare ca acum sau când o să fie mai multe înghesuite, după un cutremur de ăsta; şi sigur vor fi multe.

"Tot va trebui făcut ceva, că nu o să aibă unde să stea. Deci, sunt blocuri la care capacitatea portantă este clar redusă şi nu ar rezista în condiţii bune unui seism", spune Mihai Ursăchescu.

Proprietarii "nu trebuie să se mute"

Implicat în prezent în două astfel de lucrări de consolidare, inginerul Mihai Ursăchescu spune că acestea se pot derula chiar şi fără ca locatarii să se mute, pentru că şantierul se întinde concomitent la două, maximum două trei niveluri.

Autorităţile locale pun la dispoziţie spaţii de locuit, spune primarul Sorin Oprescu.

"Primăria are unde să cazeze oamenii ăştia, lăsând la o parte faptul că titlul este de locuinţă de necesitate.

"Pe lângă asta, vrem să cerem guvernului sprijinul, ca să putem să-i cazăm în cele 12.000 de apartamente care stau a fi vândute sau închiriate în Bucureşti, să le putem închiria şi să putem să cuprindem un număr de trei ori mai mare, de patru ori mai mare", spune Sorin Oprescu.

Primarul general al capitalei dă asigurări că pentru şcolile şi spitalele din Bucureşti nu există probleme de risc seismic, datorită programelor de consolidare cu finanţare internaţională sau a mutării instituţiilor cu probleme în incinte sigure.