Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legile privind codurile Penal şi Civil

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat vineri Legea privind Codul penal si Legea privind Codul civil, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea la data de 22 iunie.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe cele două Coduri, penal şi civil, în două şedinţe succesive ale Parlamentului, la 22 iunie, şi ulterior nicio formaţiune politică nu a depus moţiune de cenzură.

În şedinţa Parlamentului, premierul Emil Boc a prezentat principalele noutăţi din cele două proiecte, menţionând introducerea unor noi infracţiuni, reglementarea dreptului la viaţă, sănătate şi demnitate şi garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor.

Emil Boc a declarat că proiectul Codului Civil reglementează pentru prima dată drepturi precum cel la viaţă, la sănătate, la integritate, la viată privată şi la demnitatea persoanei, dar şi respectul memoriei persoanei decedate.

Proiectul de Cod Civil legiferează instituţia logodnei, soţii vor putea opta pentru regimul comunităţii legale sau pentru separaţia bunurilor, iar în ceea ce priveşte divorţul, Codul introduce două noi proceduri de divorţ, mai rapide: divorţul pe cale administrativă si cel prin procedură notarială - acestea fiind posibile doar dacă soţii nu au copii minori şi ambii sunt de acord cu divorţul.

Noile norme mai prevăd că pot fi ipotecate şi bunurile mobile, nu doar cele imobile, şi sunt introduse noi tipuri de contracte speciale, precum contractele de comision, de consignatie, de expeditie, de transport, de agenţie, de intermediere, de antrepriză, de depozit şi cel hotelier. Sunt reglementate totodată distinct contracte specifice mediului bancar - contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit si închirierea casetei de valori. Astfel, Codul introduce garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor, cum ar fi obligaţia de a informa clientul periodic cu privire la evoluţia contului său.

Pentru o serie de contracte sunt propuse soluţii de protejare a părţilor semnatare de eventualele abuzuri. Prin urmare, pentru contractul de locaţiune se aplică titlul executoriu la expirarea termenului, fiind astfel reglementată situaţia în care locatarul refuză să restituie bunul dat în locaţiune.

În ceea ce priveşte proiectul Codului Penal, premierul a spus ca noul act normativ introduce o pedeapsă complementară - interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, de locul de muncă, scoală sau de alte locuri unde victima desfasoară activitati sociale.

Proiectul reglementează totodată răspunderea penală a minorilor, prin aplicarea cu prioritate a măsurilor educative neprivative de libertate, iar cele privative de libertate devin exceptii şi se vor aplica doar pentru infracţiuni grave sau pentru infracţiuni multiple.

Acţiunile de violentă domestică reprezintă circumstanţe agravante în cazul tuturor infracţiunilor contra integritătii corporale şi sănătăţii, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii s-a prevăzut explicit nepedepsirea femeii însărcinate care comite această faptă. Faptele de violenţă asupra mamei pe durata sarcinii au fost incriminate, daca au condus la lezarea fătului, la vătămarea corporală sau la moartea copilului dupa naştere.

Coaliţia "Opriţi Codurile!" i-a trimis, miercuri, o scrisoare oficială preşedintelui Traian Băsescu, în care îi solicită să nu promulge proiectele Codurilor, ca raspuns la recomandarea preşedintelui României, din 22 aprilie, ca societatea civilă să-i prezinte un punct de vedere pe aceste legi.

Coaliţia "Opriţi Codurile!" cerea retrimiterea proiectelor de Coduri către Parlament, pentru reexaminare, deoarece reglementările adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului s-ar afla în contradicţie cu opţiunile opiniei publice şi cu voinţa cetăţenilor României, după cum relevă un sondaj realizat la cererea Transparency International Romania .

Astfel, Coaliţia făcea referire, în scrisoarea adresată preşedintelui, la noile prevederi privind concubinajul sau uniunea consensuală. "Nu inţelegem de ce noul Cod Civil nu reglementează instituţia uniunii consensuale, o instituţie specifică secolului XXI, prin comparaţie cu cea a logodnei, specifică Evului Mediu românesc. Nu înţelegem de ce logodna a fost considerată mai importantă, spre a fi legiferată, ea fiind o instituţie desuetă, spre deosebire de uniunea consensuală care este o realitate socială contemporană aşa cum o dovedesc şi două studii recent realizate de către Agenţia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene", arătau membrii Coaliţiei.

De asemenea, Coaliţia reclamă pedepsele prea mici în cazul infracţiunilor sexuale contra minorilor, în condiţiile în care sondajul a arătat că 40,2% dintre repondenţi consideră că pentru infracţiuni de această natură se cuvin pedepse privative de libertate mai mari de 20 de ani sau chiar detenţia pe viată. "Vă rugăm să NU permiteţi ca România să devină paradisul infractorilor sexuali contra minorelor şi minorilor", cerea Coaliţia.