Preşedintele INS: Tendința este ca românii din diaspora să se întoarcă în țară

Peste trei milioane de români trăiesc legal în alte state ale Uniunii Europene. Într-adevăr, România are cel mai mare număr de cetățeni stabiliți în afara granițelor, potrivit Eurostat. Specialiștii atrag însă atenția că numărul real este mai mare, deoarece evidențele oficiale nu sunt complete.

Un sondaj recent, Repatriot, arată că 29% dintre românii din diaspora iau în calcul revenirea definitivă în țară, mai ales cei stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Ţările de Jos și Marea Britanie.

În același timp, trei sferturi dintre românii plecați trimit bani acasă, iar potrivit Băncii Naționale a României, în ultimul deceniu, sumele trimise în țară au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de euro.

Aflăm mai multe amănunte de la invitatul ,,Apelului Matinal'', profesor universitar, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică. Bună dimineața și un an bun, la mulți ani!

Bună dimineața! La mulți ani, dvs şi ascultătorilor dvs!

Bună dimineața, vă spun și eu și vă spun și la mulți ani! Haideți să aflăm cât de aproape suntem în realitate de cifra adevărată a românilor plecați din țară!

Într-adevăr, ați făcut o sinteză foarte bună privind atât evaluarea migrației internaționale cât și impactul, mai ales că impactul este foarte important al migrației internaționale. În evaluarea dimensiunii migrației, trebuie să avem în vedere definiția care stă la baza acestui concept foarte important în politica economică. Trebuie să avem în vedere pragul de 12 luni, este foarte important în înțelegerea acestei definiții.

Şi mai este important altceva. Avem în statistica oficială două concepte: migrație internațională după cetățenie și migrație internațională după țara de naștere.

Dacă nu avem în vedere aceste aspecte, ajungem la interpretări diferite a unor cifre care sunt neoficiale și nu sunt asumate de institutele de statistică, de Eurostat, OECD și Națiunile Unite, că sunt cele trei organisme internaționale, calculează periodic atât fluxul cât și stocul migrației internaționale, pentru că statisticile naționale prin regulamentele europeane au obligație să calculeze în fiecare an fluxul, deci nu stocul. Stocul este o estimare realizată pe baza datelor obținute de la alte institute naționale de statistică. Într-adevăr, dimensiunea la nivelul țărilor Uniunii Europene, a migrației internaționale este peste trei milioane o sută. Dacă avem în vedere estimările OECD, deci pentru țările din OECD și după țara de naștere, avem în jur de 3 milioane 500 de români în străinătate, iar dacă avem în vedere Națiunile Unite, avem în jur de 4,5 milioane la nivel internațional.

Da, sunt amănute extrem, extrem de interesante. Aminteaţi de noțiunea de flux. Pleacă mai mulți români din țară în vest, să zicem, în Europa sau se întorc mai mulți români acasă? Care e tendința?

Să știți că tendința este să se întoarcă, dar dacă avem în vedere ca pondere, să știți că sunt foarte mulți cetățeni născuți de regulă în țări din Asia care emigrează în România. Potrivit ultimilor date, la nivelul anului 2024, în România au intrat aproape 290 de mii de imigranți, parte dintre aceștia fiind din români care s-au întors din Spania, din Marea Britanie, din Germania, în jur de 65-70% dintre cei care au intrat în țară sunt români.

Dar practic ce îi diferențiează, din datele institutului, pe românii care se gândesc serios la revenire, de cei care spun clar că nu se mai întorc?

Să știți că și aici institutul are date interesante privind românii care emigrează definitiv, întrucât avem cele două categorii, cei care pleacă din diverse motive: economice, culturale și așa mai departe, dar se reîntorc în țară, dar sunt și români care își schimbă domiciliul, și numărul acestora este în jur de, ca o medie anuală în jur de peste 25 de mii.

Vârful a fost atins în 2022, deci au plecat definitiv din țară peste 50 de mii, iar în 2024, date provizorii, în jur de 29 de mii. Motivele..., să știți că organismele internaționale, de exemplu OECD-ul are studii foarte interesante privind motivele emigrării și a imigrării cetățenilor.

Nu trebuie să uităm că suntem într-o globalizare și acest efect determină și această migrație internațională. Să nu uităm că sunt țări care au mai mult de jumătate din cetățeni emigranți: Luxemburgul; Elveția are două cincimi cetățeni străini. Ţările din centrul și estul Europei sunt țări care au o pondere mai mică și, din acest motiv, probabil în perioada următoare, fluxul va fi mai intens decât de obicei, chiar și din motive economice.

Da, e interesant ce ne spuneți, pentru că Luxemburg, de exemplu, foarte greu acordă cetățenia; dar, dacă tot aminteam de românii care pleacă astăzi din țară, avem și un profil al lor, sunt tineri, specialiști, familii, sau cum s-au schimbat aceste amănunte față de valurile de migrație de acum un deceniu sau 15-20 de ani?

Să știți că s-a schimbat foarte mult atât din punct de vedere al vârstei medii la care au emigrat, dar și din punct de vedere al profilului educațional. Dacă la început persoanele erau foarte tinere, în jur de 30 de ani, vârsta medie să știți că a crescut undeva la 34-35 de ani. Iarăşi și a crescut în ultima perioadă, nu numai la nivelul emigranților din România, ci în general, ponderea persoanelor cu studii superioare. Să știți că la nivelul Uniunii Europene, pe ultimii 5 ani, aproape 40% dintre emigranți sunt cu studii superioare, deci s-a schimbat foarte mult profilul emigrantului, cel puțin în ultimii 10 ani.

Din perspectiva datelor, care ar fi primele 3 lucruri pe care statul român ar trebui să le facă pentru a-i convinge pe români să se întoarcă?

În primul rând, mediul economic. Atâta timp cât mediul economic este unul dinamic, vom avea acest aflux atât de români cât și de cetățeni din alte zone. Să nu uităm că în ultima perioadă avem un număr mare de emigranți din țări din Asia, chiar și din motive economice, întrucât economia este cea care vine și stimulează migrația internațională. Al doilea lucru, să nu uităm iarăşi o caracteristică, probabil că și din acest motiv, fluxul anual al românilor care emigrează este mare. Avem români care merg o perioadă, lucrează mai mult de 12 luni și se reîntorc. Și o cifră interesantă este sau un argument: numărul mare de copii născuți în străinătate din cel puțin un părinte de origine din țară și care este înregistrat în România. În perioada 2014-2024, peste 370.000 de copii au fost născuți în străinătate și au fost înregistrați şi în România. Asta ce înseamnă? Că există cel puțin o legătură culturală între emigranții români și locurile din care au plecat și probabil este motivul, este una din cauzele importante sau din motivările importante ale reîntoarcerii românilor în țară.

Domnule profesor, o ultimă curiozitate. La nivelul emigranților, raportându-ne la importul forței de muncă din Asia, de exemplu, sunt date câți au intrat în România în ultimii 2-3 ani și câți mai sunt în țară? Pentru că la rapoartele celor de la frontieră spun că mulți au intrat în România, dar au plecat mai apoi în vestul Europei.

Să știți că avem statistici interesante privind emigrația pe țări de proveniență și, într-adevăr, avem un număr mare de cetățeni din țările din Asia în general, din Nepal, din Bangladesh, care au intrat în țară în ultima perioadă.

Da, interesante, toate aceste date. Vom mai vorbi cu siguranță, cu mulțumiri!

Cu foarte multă plăcere și vă felicit pentru subiectul ales, întrucât pe agenda publică sunt alte teme interesante, dar, în opinia mea, populația rezidentă, migrația internațională este și va rămâne unul din subiectele foarte importante, cu impact direct asupra mediului economic, chiar dacă nu imediat, cel puțin pe termen mediu și lung. Şi să nu uităm un lucru foarte important: migrația internațională ne-a ajutat să menținem populația rezidentă la nivelul de 19 milioane, întrucât sporul negativ va apăsa mereu asupra populației rezidente, iar migrația internațională reprezintă și va reprezenta principalul factor de menținere a populației rezidente la nivelul de 19 milioane.

Da, și asta, apropo de natalitate, poate politicile vor da curs până la urmă, în condițiile în care sunt țări din Europa care oferă, evident, multe, multe stipendii, să nu le spun neapărat financiare, știm bine, prin Polonia, nu? Dacă ai copii, parcă ești scutit de taxe, dacă ai doi copii, ceea ce în România nici măcar nu se vorbeștea decât așa, din când în când.

E un subiect, să știți, foarte interesant, aici. V-aş contrazice, întrucât este foarte greu să vii și să schimbi mentalitatea cuplului de a avea un copil, de a avea mai mulți copii și vârsta la care ai primul copil. Din păcate, e un subiect puțin dezbătut în spațiul public.

Cu siguranță atunci sunt motive să reluăm discuția, vă mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".

Cu foarte multă plăcere.

Invitat a fost profesor universitar Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.