Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu: Evident că e greu pentru noi să aflăm înțelegeri secrete între companii

Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurări cu amenzi în valoare totală de circa 15 milioane de lei, pentru că s-au coordonat pentru a fixa tarife și prețuri, iar astfel au eliminat concurența între ele. În context, și asigurătorii au susținut acest comportament ilegal.

Investigația a fost declanșată în urma unei solicitări depuse de una dintre companii, care astfel a fost scutită de sancțiuni. Toate celelalte 27 de firme amendate și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de clemență, adică de reducere a penalităților. Amenziile aplicate reprezintă acum venituri la bugetul de stat, iar ANAF se ocupă de executarea lor, informează Consiliul Concurenței. Noi discutăm la "Apel matinal" chiar cu președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Cum au fost afectați clienții și piața auto, evident, de acea înțelegere? Care era algoritmul?

După cum ați prezentat dumneavoastră, faptul că cei implicați au fixat prețurile pe care le practicau către clienți, nu? Pentru că ei s-au înțeles pe valoarea orei de manoperă și pe valoarea pieselor pe care le foloseau. În felul ăsta s-a restrâns concurența între ei și prețurile au fost mai mari decât ar fi fost în condiții normale de piață.

Dar ce explicații au oferit reprezentanții companiilor sancționate?

Ei toți erau din rețeaua unui importator, Auto Italia, și atunci, da, coordonarea asta avea scopul să reducă concurența pe care și-ar fi făcut-o unii altora în beneficiul lor comun în felul ăsta, da?, pentru că, dacă clienții n-aveau alternative, trebuiau să accepte prețurile astea mai mari decât în condiții de piață. Nu e primul caz de genul ăsta. Noi am avut, cu un an înainte, un caz mai mare care viza, iarăși, rețeaua unui importator și distribuitor auto. Și mai avem cazuri, cazuri similare care sunt investigate în momentul de față. Nu știu exact cum ați spus dvs, o companie a venit și ne-a semnalat situația și e posibil că, ei văzând sancțiunile pe care noi le-am aplicat anterior către rețeaua Renault, să se fi gândit că poate să ajungă investigația și la ei și atunci au venit ei înainte și ne-au furnizat datele. Este un caz relativ mic, dar vorbim de amezi de aproape trei milioane de euro. Am avut în trecut și situații cu, cum spuneam, cu amenzi mai mari.

Altfel spus, una dintre companiile care formau această înlănţuire, la un moment dat, ce şi-a zis? Stai, ca să scap eu, i-am dat în gât, pe româneşte, pe ceilalţi. Corect? I-a turnat sau...?

Absolut corect, da. Pentru noi e important să existe genul ăsta de situații, pentru că evident că e greu pentru noi să aflăm înțelegeri secrete între companii, înțelegeri care nu sunt publice, da, companiile nu ies să se laude cu lucrurile astea. Și atunci e greu să le aflăm. E important să primim genul ăsta de informații din piață, dar ca să primim informațiile din piață trebuie să fie suficient de speriați că s-ar putea să-i depistăm și singuri. Deci, dacă vreți, e un cerc vicios - cu cât depistăm noi mai multe înţelegeri și aplicăm sancțiuni, cu atât teama celor care n-au fost încă descoperiți dar se gândesc că s-ar putea să fie descoperiți, cu atât teama lor e mai mare, și atunci vor veni ei să se recunoască înainte să deschidem noi investigația și în felul acesta, da, au avantaje. Cum spuneaţi, compania care ne-a semnalat a scăpat de data asta de amendă. Sunt alte cazuri când, bun, chiar dacă nu scapă complet de amendă, dar oricum primește o reducere foarte mare. Deci sunt avantaje dacă vii și spui primul.

Noi vorbim aici strict de întâmplările din domeniul auto. Astfel de practici anticoncurențiale există? Ați depistat și în alte domenii?

Evident că nu investigăm numai zona de auto și sunt investigații, sancțiuni și în alte domenii, dar, evident, practica de care vorbim acum, legătura între importatorii de mașini și de piese auto, lanțurile de service-uri arondate lor și, uneori, firme de asigurare, care sunt specifice industriei auto, genul acesta de înțelegeri.

Da, pentru că mi-amintesc și de cealaltă sancțiune. De fapt, Consiliul Concurenției a sancționat opt companii cu amenzi în valoare totală de vreo 160 de milioane de lei, sper să nu greșesc, era suma peste 30 de milioane de euro. Acolo cum ați depistat? Tot așa? S-au turnat între ei sau ați avut...?

Acolo am avut un semnal care ne-a venit, deci avem și /.../ anonime. Avem o platformă online pe care ne pot fi lăsate informații de cei care nu vor să-şi dezvăluie identitatea și care nu pot să vă spun, nu știm nici noi cine ne-a adus acele informații. Întâmplător este tot industria auto, dar nu vreau să rămână ascultătorii noștri cu impresia că investigăm numai industria auto, investigăm o droaie de alte sectoare din economie. Dar aici a fost tot problema de industria auto, dar o practică diferită. Era vorba de o înțelegere care a durat mult timp între companii din grupul Renault și companii de inginerie, cu care aveau ei relații, pe care îi foloseau în proiectele lor de dezvoltare. Și acolo înțelegerea viza a nu-și recruta unii..., a nu se concura privind angajarea inginerilor, deci personalului specializat.

Dar ce urmează? Poate fi eliminat riscul ca astfel de practici să fie reluate în viitor?

Să îmbunătățim atât de mult natura umană încât încălcări de lege să nu se mai întâmple nu cred că e realist. Ceea ce e realist este să-i sancţionăm sever pe cei pe care îi depistăm și în felul ăsta să reducem proporțiile, să-i facem pe cei care se gândesc la genul ăsta de comportamente incorecte să-i facem să se gândească de două, de trei ori înainte de a încălca legea./lalexandrescu Deci, descurajarea e lucrul, după mine, realistic, da? Să eliminăm complet practicile astea, pentru că companiile câștigă bani, da? Și tentațiile sunt mari să intre în genul ăsta de comportamente, fie că vrea proprietarul, fie că uneori managerii se gândesc că au ţinte de îndeplinit, da? Deci există o tentație pentru cei ce /.../ şi atunci singurul mod, singura soluție este să-i descurajăm prin sancțiuni severe.

Dar de ce sunt periculoase astfel de practici, până la urmă, aceste acorduri "no poaching", asta antibraconaj, așa îmi sună.

Păi ele îi afectează pe angajați, de data asta. Deci aici nu vorbim de un prejudiciu neapărat la nivelul consumatorului, că acum nu consumatorul final era cel prejudiciat, dar sunt cei care lucrează pentru aceste companii, care au o posibilitate redusă de a se dezvolta în carieră, când merge căutând un loc de muncă mai bun, căutând un venit mai mare.

Și ne întoarcem de unde am plecat, de la acea sancțiune a celor 25 de service-uri auto. Acum, pentru oricare dintre noi cu mașină, în cazul unui incident, care ar fi mesajul pe care l-ați putea transmite sau ce ar trebui să facem noi dacă sesizăm că e ceva în neregulă?

În momentul când avem suspiciuni că lucrurile nu se întâmplă corect, putem să, e important să transmitem această informație spre Consiliul Concurenţei, cum spuneam. Calea normală pentru consumator e să ne scrie, să ne semnaleze problema și să ne dea cât mai multe detalii. Nu ne ajunge simpla idee: domnule, e ceva în neregulă, înlocuiţi, da? Ne trebuie mai multe detalii. Dar, în fine, e important să primim informația și încercăm noi să scoatem cât mai mult și eventual cerem completări. Iar pentru cei care știu că se întâmplă lucruri incorecte, că ori e compania implicată, ori ei sunt angajați și văd că se întâmplă ceva incorect, există și această... pentru companii există posibilitatea de a /.../ programul de clemență, unde s-ar putea să nu primească amendă deloc, deci e foarte atractiv acest program de clemență, iar pentru cei care sunt din interior și pot să ne dea informații, avem posibilitatea de a le păstra confidenţialitatea. Există această platformă a avertizorilor.

Da, iar cei care au plătit atunci mai mult, au rămas cu banii dați, ca să sintetizăm. Mă gândesc, totuși, nu puteau...

Banii merg într-adevăr la..., amenzile se duc la buget. Există și posibilitatea, dar eu văd că este rar folosită la noi în țară, de a cere despăgubiri. Cei păgubiți ar trebui preferabil să se asocieze și să ceară despăgubiri în instanțele civile. Sunt cazuri și la noi în țară în care pe o decizie a... un caz pe care îl știu eu, o decizie a Comisiei Europene, care presupun /.../ de lungă durată a producătorilor de camioane din Europa, și transportatorii din România s-au asociat și cer în instanțe despăgubiri în baza acestei constatări efectuate de Comisia Europeană.

În astfel de situații putem apela și ANPC-ul?

Federaţiile care privesc /.../ de companii, în principiu nu. Deci ANPC-ul vizează relațiile cu consumatorii finali, deci ei pot, într-un fel, să apeleze la ANPC, dar pe practicile care ţin de ANPC. Pe înţelegeri de preţ, asta e zonă care /.../ pe noi, Consiliul Concurenței. Pe alte tipuri de situații, vizând informare defectuasă, clauze abuzive, nerespectarea promisiunilor, contractelor făcute da, pe zona unde e bine să fie sesizat ANPC-ul.

Unde trimitem o sesizare, putem trimite chiar două. Cu mulțumiri...

Da, şi mai clar, noi vorbim între noi și, dacă ajunge sesizarea la ANPC și e de Consiliul Concurenței, ne-o vor trimite-o dânşii, /.../. Deci e important să trimitem aceste informaţii către autorități și, până la urmă, ne rezolvăm noi între noi.

Da, comunicarea rămâne esențială.

Mulțumim pentru toate aceste precizări.

Cu mare plăcere./editor Florin Lepadatu/