Sorin Pâslaru: Bugetul pentru 2026 este unul ambițios, de ajustare

Ministerul Finanțelor spune că bugetul pentru 2026 este construit pe calcule realiste și pe principiul responsabilității fiscale. Guvernul mizează pe o creștere economică de 1% și pe o inflație medie de 6,5%, iar salariul mediu net ar putea ajunge la aproximativ 5.555 de lei pe lună. Și, potrivit estimărilor, Produsul Intern Brut al României ar putea trece pentru prima dată de 2.000 de miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,2%. Sunt prevăzute și investiții record de peste 160 de miliarde de lei.

Dar cât de realiste sunt aceste cifre și ce ar putea însemna ele pentru economie, sunt doar două întrebări la care așteptăm răspuns din partea unui specialist, invitatul 'Apelului Matinal', jurnalistul și analistul financiar economic Sorin Pâslaru, redactor șef Ziarul Financiar.

Cum arată în ansamblu acest proiect de buget pentru 2026? Prudent sau optimist?
E un buget ambiţios, e un buget de ajustare, aș putea spune, la derapajele anterioare, care încearcă să așeze finanțele României pe un drum sustenabil, astfel încât să ne încadrăm în ceea ce ne-am propus conform planului cu Comisia Europeană, însă nu știu cât se reflectă noua realitate de pe pieţe, vedem ce se întâmplă. În mare, această creștere, avem o creștere prevăzută la veniturile bugetare totale, cam de 11%, destul de ambițioasă peste inflație și aș vedea un risc la încasările din TVA, unde e prevăzută o creștere de 16%. Din punct de vedere al veniturilor bugetare, aș putea spune că în continuare se bazează bugetul pe impozitele indirecte și pe contribuțiile de asigurări sociale. Impozitul pe profit, în schimb, deci ceea ce plătesc companiile, ponderea acestuia va scădea cam de la 6,2% la 5,8%. Deci, pe undeva, din acest punct de vedere, poate ar trebui regândită filosofia bugetului, astfel încât să se îndrepte, să fie o contribuție în viitor și din partea impozitului pe profit. Acum stă mai mult pe umerii angajaților, ca să spunem așa. Impozit pe salarii și venit, contribuții sociale și TVA, toate sunt plătite de angajați și...

Guvernul vorbește despre investiții record de peste 160 de miliarde de lei. Problema României este lipsa banilor sau capacitatea de a-i cheltui eficient?
Ce se întâmplă? Noi acum, din puținii bani, pentru că cheltuielile sunt prevăzute să crească doar cu 7%, anul acesta se duc într-adevăr spre cheltuielile de investiții, merge o sumă record. Se bazează mai ales pe bani de la un UE. Aș vrea să atrag atenția asupra unui fapt că, în condițiile în care avem o creștere a cheltuielilor cu dobânzile de 20%, deci vom ajunge anul acesta cam la 31 de miliarde de lei cheltuieli cu dobânzile, față de 50 de miliarde de lei anul trecut, aproape cheltuielile cu dobânzile vor ajunge cheltuielile de investiții făcute din banii guvernului, nu din fonduri europene, care vor /.../ 65 de miliarde de lei. Deci, în momentul în care cheltuielile cu dobânzile depășesc cheltuielile cu investițiile, atunci mecanismul, practic, se poate bloca. Oricum, înaintăm mult mai greu. Ideea e să avem capacitatea din ceea ce ne împrumutăm, investițiile făcute să aducă suficiente venituri să putem achita aceste împrumuturi, asta este obiectivul. Dar, ca o perspectivă generală, ce aș vrea să spun e că nu prea se schimbă nimic în ceea ce privește și forma de prezentare, poate am fi fost, și așa am întârziat cu bugetul până în martie, deci se va aplica din aprilie, poate ar fi fost bine ca pentru prima dată să fie prezentat un buget pe următorii doi ani.

Dacă ne uităm la cifrele din proiect, cine câștigă și cine pierde din acest buget?
Deci pierde Ministerul Muncii, cheltuielile cu pensiile scad, pentru prima dată, de la 251 de miliarde de lei în 2025 la /.../ de miliarde în 2026, de asemenea și la Sănătate și mi-e greu să cred că vor acomoda aici sistemul, va acomoda cu o scădere de 13%, Ministerul Sănătății are prevăzută o scădere, deci sigur vom avea o rectificare, deocamdată aici e sub semnul întrebării, de asemenea la Transporturi trebuie să așteptăm să fie o creștere, în schimb avem o scădere de 4%, Educația crește cu 6%, mai câștiga Apărarea, Apărarea 16%.
Chestiunea e că, după cum arată situația şi mai ales evoluția economiei în ianuarie, au venit datele de consum, avem o scădere destul de brutală în ianuarie, avem nevoie de un pic de încredere, un pic de orizont și, practic, aceste investiții de care..., avem un heirup al investiților anul acesta, aş spune, să-și facă efectul în economie și, de asemenea, companiile să aibă încredere și să-și mărească nivelul investițiilor, cu toate că contextul, iată, este mai dificil, contextul internațional. Aș reveni la prezentare. Poate că, în cazul ca să treacă forma aceasta de prezentare de la un nivel contabil, așa, financiar către o prezentare mai apropiată, fiecare minister să vedem numărul de angajați, obiectivele de investiții, ce s-a întâmplat cu resursele alocate anterior, ce rezultate au fost obținute. Deocamdată lucrăm tot la fel, an de an, cu un buget în care forma financiară prevalează asupra funcției bugetului, care nu înseamnă doar o colectare de bani și plata unor cheltuieli, să fie un instrument de dezvoltare economică.

V-am auzit spunând despre o estimare a bugetului pe următorii doi ani. În România, vă amintiți când a fost ultima dată un buget estimat pe doi ani?
Nu, nu a fost niciodată. Normal, bugetul în Franța, în Anglia, se aprobă încă din august-septembrie pe anul următor și sunt dezbateri pe fiecare felie. La noi, vedeți, merge pe repede înainte, acum o să treacă prin comisii, toată lumea așteaptă /.../ de sus și o ia de la capăt. Asta de ce se întâmplă? Tu degeaba strângi mai mulți bani la buget și investești dacă nu te uiți și în urmă să vezi ce s-a întâmplat cu banii respectivi, dacă și-au atins rezultatele, unde au mers, ca să știi cum aloci resursele pentru a obține cu adevărat rezultate. Acum se produce toată această... De fapt, ăsta e cel mai important moment pentru sistemul bugetar, adoptarea bugetului, și nu îl facem într-o săptămână, două.