Preşedinta de onoare a Târgului de Carte "Gaudeamus": "Sunt români care n-au citit nicio carte în viața lor"

Vă spuneam și la începutul emisiunii, cea de a 32-a ediție a Târgului de Carte "Gaudeamus Radio România" începe astăzi în București. Peste 180 de participanți, agenții de difuzare de carte românească și străină, edituri universitare și instituții de învățământ superior, alături de distribuitori de muzică și o gamă foarte variată de jocuri educative, veți găsi în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional Romexpo din Capitală până duminică inclusiv.
Sunt programate peste 600 de evenimente editoriale, iar cei interesați pot afla toate informațiile de pe pagina de internet gaudeamus.ro. Președintele de onoare al ediției din acest an este jurnalista Sabina Fati, editorialist și corespondent, la un moment dat, DEUTSCHE WELLE în România, a condus și Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă, publicist și scriitor premiat și, evident, invitatul "Apelului matinal". Bună dimineața!
Bună dimineața!
"Gaudeamus Radio România" își deschide, așadar, festiv o nouă ediție în perioada sărbătorilor de iarnă, ca de fiecare dată, oferind permanent suportul său publicului, asta, într-un demers cultural apreciat de peste trei decenii, mai ales de cititori. Ca o curiozitate, înainte de toate, privind în urmă, poate la prima carte pe care ați citit-o - cred că a fost Jules Verne, din câte am încercat să aflu - ce v-a atras cel mai mult, apropo de pătrunderea în regatul cărților?
Adevărul e că treceam în clasa a doua și mama mea, într-adevăr, mi-a dat cred că o carte ceva mai grea decât vârsta pe care o aveam și am început cititul cu Jules Verne, "Doi ani de vacanță". Dar acești "Doi ani de vacanță" mi-au marcat viața și tot ce mi-am dorit vreodată e să am doi ani în care să călătoresc și după aceea să scriu și eu o carte ca a lui Jules Verne. Nu am avut încă această ocazie, dar încă speranța nu e definitiv pierdută.
Ați că;ătorit însă, ați şi scris cărți, dar ne întoarcem la regatul nostru, regatul cărților de la Târgul Gaudamus. Ce credeți că vă va surprinde la această ediție?
Mereu mă surprinde în ultimii ani cum cresc numărul cărților non-fiction, pentru că până acum eram obișnuiți ca oamenii să cumpere mai ales romane. Citim romane pentru că sunt scrise frumos, pentru că fără fantasy-uri, fără imaginația marilor scriitori, probabil că n-am putea nici noi să scriem și n-am putea să înțelegem unde ne aflăm. Dar dincolo de acestea, am văzut de la an la an și am văzut și în unele statistici internaționale cum crește apetitul oamenilor pentru cărțile non-fiction, pentru cărțile de istorie, pentru memorii, pentru cărțile care explică politica prezentă, trecută, dar şi viitoare, mai ales acum, că suntem așa la o intersecție de drumuri între trecut și viitor, ca în Matrix. Am văzut, de pildă, că la Premiile "Monica Lovinescu", cea care a luat premiul e o nonagenară care a trăit prin închisori și care povestește despre complicațiile unei femei în închisoare. Poate ați văzut cartea aceasta, "Povestea nespusă a Ninei Moica", foarte interesantă. Sunt, de asemenea, cărți scrise de ziariști din Republica Moldova, despre cum a fost statul captiv - de exemplu, cea a lui Vitalie Ciobanu. Dar găsim și fiction, pentru că Premiul Nobel pentru literatură, László Krasznahorkai, a fost tradus încă înainte să fi luat premiul, și sunt două volume minunate apărute, pe care probabil că cititorii și ascultătorii Radio România Actualitățile le pot găsi în Târgul Gaudeamus începând de astăzi și care merită toată atenția. De pildă, mai avem o carte extraordinară, de care avem nevoie ca de aer: cea a lui Dennis Deletant, "România sub comunism: Paradox și degenerare", o carte care pur și simplu face istoria ultimilor 100 de ani, cu accent pe felul în care a apărut Partidul Comunist, cum a fost condus și ce efecte are până în ziua de astăzi. Mai pot /.../ dintre cărtile de non-fiction pe care le putem găsi și care ne învață ce a fost, ce este și ce va veni.
Dar, apropo de faptul că spuneați că cererea de non-ficțiune crește, dumneavoastră ce vă place cel mai mult?
Eu citesc mult istorie, dar citesc și eseuri. Acum, una dintre cărțile care mi-a plăcut, pentru că îmi puneți această întrebare atât de intimă, una dintre cărțile care mi-a plăcut în ultima vreme este: "E vremea prădătorilor", de Giuliano da Empoli, care e o carte scrisă de un fost consilier politic al primului ministru italian, un prieten de-al președintelui francez în funcție și care vorbește despre cum AI și cei care creează Meta și așa mai departe, cum ei sunt prădătorii zilelor noastre. Da Empoli e, sigur, un autor cunoscut românilor prin romanul lui "Magul de la Kremlin", o carte ficțională, dar care a prevăzut războiul din Ucraina în detalii incredibil de cinice.
Da. În ultima vreme, inteligența artificială a început să și scrie și ne amintim chiar de câteva romane de succes. Îmi scapă acum autoarea japoneză, autoarea niponă. Cum credeți că va influența de acum încolo inteligența artificială scrierile tuturor, nu doar ale românilor?
Sigur, inteligența artificială poate să scrie, poate să citească, poate să calculeze, dar nu poate trăi în locul nostru. Și chiar dacă poate imita ceea ce noi simțim, faptul că nu poate trăi ceea ce noi simțim, cred că nici nu poate reda, pentru că și oamenii încep să simtă diferit, au simțit diferit de la o epocă la alta, au înțeles diferit de la o epocă la alta și mai ales inteligența artificială, acum ca să revin la ce fac eu, despre ce scriu eu, nu poate călători, nu poate vorbi cu oamenii pe care îi întâlnește și nu poate face descrieri ale locurilor prin care cineva merge. Nu poate spune cum miroase acolo, nu poate spune cât de trist e cineva și nu poate spune cât de mult se bucură altcineva.
Radioul public a fost și își dorește în continuare să fie promotorul culturii și al autorilor români. Cum arată pentru dumneavoastră acest demers și cum poate fi el continuat cel mai bine?
Da, avem mulți autori români extraordinari. Problema în România, pe care o avem chiar în momentul acesta, este că piața de carte e în cădere, nu doar din cauza crizei economice, pe care o traversăm toți cum putem, dar și pentru că piața cărții a fost lovită direct de mărirea taxei pe valoarea adăugată de la 5% la 11%, începând cu 1 august. România care și-a dublat, triplat, cvadrupluat Produsul Intern Brut în ultimii 25 de ani, nu a fost în stare, ca alte țări, să vină cu un TVA zero pentru carte, pentru că citind, oamenii devin mai educați, pentru că citind, oamenii înțeleg mai bine, sunt mai puțin manipulați, pot fi mai puțin manipulați. Educația stă la baza oricărui viitor, iar această creștere a TVA pentru carte e de necrezut, mai ales pentru o țară care e pe ultimul loc la citit din Europa, după Bulgaria, după Cipru, după toate țările, suntem pe ultimul loc. Sunt români care n-au citit nicio carte în viața lor. De fapt, 95% dintre români n-au cumpărat nici măcar o carte anul trecut.
E foarte interesantă remarca, mă scuzați, pentru că, într-adevăr, se citește puțin în România. Practic, nevânzându-se foarte multe cărți, nici statul nu câștigă mulți bani. Iar dacă facem paralela cu analfabetismul cronic din țara noastră și cu rezultatele testelor PISA, ne dăm de seama că lucrurile nu stau ok. Corect?
Exact, exact. Și nu putem să ne compărăm cu state ca Elveția, sau ca Germania, sau ca Marea Britanie, sau ca Franța, care oricum au început să citească înaintea noastră cu 400-500 de ani. Deci, vreau să spun, noi nici măcar nu avem reflexul acesta. La noi au dispărut primele ziarele din Europa, pentru că nu am avut reflexul să le cumpărăm, să le avem, să continuăm să le citim, iar cititul pe internet nu a înlocuit absolut deloc cititul pe hârtie, nici în cazul cărților, nici în cazul ziarelor. Rămânem în urmă și rămânem în urmă din acest motiv și ca educație. Şi educația se va vedea în economie mai devreme sau mai târziu.
Da, sunt două repere importante. Schimbul de cărți de altă dată avea o anumită savoare, iar mirosul cărții rămâne fără îndoială unic. Şi tot ca o curiozitate, astăzi, 3 decembrie 2025, nu știu, ce carte sau ce cărți are pe noptieră Sabina Fati?
Eu acum îl citesc pe Krasznahorkai, dar întotdeauna am și un clasic, /.../ citesc mai multe cărţi odată. Îl citesc pe Krasznahorkai, care a luat premiul Nobel și...
"Întoarcerea acasă a baronului Wengheim," uite că ne-am nimerit.
Da, da, da. Și am citit acum, de curând, Dennis Deletant, "România sub comunism", care e o carte pe care o recomand oricui, nu doar că oricui care n-a citit despre istoria comunismului sau care n-a /.../, dar care vrea să afle de ce suntem noi în acest moment așa cum suntem acum. Și da, mirosul cărților e frumos și altă dată dădeam de la unii la alții, pentru că nu aveam, dar pentru că avem atât de multă libertate să citim ce vrem, ar trebui să ne bucurăm, pentru că cine știe.
Cu mulțumiri! Ne reîntâlnim astăzi, după prânz, la 12:05 minute, pentru deschiderea festivă a acestei ediții și le urăm tuturor matinalilor să răsfoiască și să citească, evident, cât mai multe cărți.
Și le reamintim că cea de-a 32-a ediție a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România începe, așadar, astăzi în București, la Complexul Expozițional Romexpo. Este deschis publicului târgul până duminică, inclusiv, iar programul integral al evenimentelor, realizat într-o formulă flexibilă și reactualizată permanent, este disponibil și pe pagina de internet gaudeamus.ro. Programul de vizitare al Târgului de Carte Gaudeamus Radio România este zilnic între orele 10:00 și 20:00, iar accesul publicului este gratuit.