Praful saharian poate inflama mucoasa respiratorie, atenționează medicul pneumolog Beatrice Mahler

România s-a confruntat și ea cu încă un val de praf saharian, care a afectat, de altfel, mai multe state de pe continent încă de la începutul lunii și a făcut aerul irespirabil pentru foarte mulți europeni, așa după cum subliniază și agențiile internaționale de presă. Medicii spun că mai ales persoanele cu probleme respiratorii au de suferit, dar atrag atenția și că toți trebuie să încercăm să ne luăm unele măsuri de precauție.
Potrivit meteorologilor, masa de aer încărcată cu particule de praf saharian poate să persiste și se deplasează spre zonele de nord-est ale țării. Cum putem să ne protejăm și, mai ales, ce trebuie să facem într-o astfel de situație, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", doctor Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, manager al Institutului de Pneunoftiziologie "Marius Nasta" din București. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Doamna doctor, cât de periculos poate fi acest val de praf saharian? Foarte mulți dintre noi ne-am raportat doar la mașinile murdare, pe care le-am descoperit, dar pentru noi, ca oameni, cum este?
Praful saharian are în structură anumite elemente chimice care, ajunse în căile respiratorii, sunt potențial agresive pentru mucoasa respiratorie, adică declanșează o reacție inflamatorie. Sigur, pentru o persoană sănătoasă, această reacție inflamatorie este ușor anulată de către mecanismele pe care le avem și care sunt eficiente în organismul nostru. Lucrurile sunt puțin mai delicate atunci când ne gândim la o persoană cu boli pulmonare, pentru că acolo mecanismele de apărare sunt de cele mai multe ori diminuate, pe lângă faptul că există o modificare de structură a plămânului, și atunci orice agresiune externă, care poate să fie și chimică, poate să inducă apariția unui moment de acutizare a bolii de bază şi, practic, pacienții încep să devină simptomatici, să aibă nevoie de medicamente în plus sau chiar să se prezinte la camera de gardă.
Dar ce categorii de persoane ar trebui să fie mai atente și mai ales să ia măsuri de protecție?
De cele mai multe ori, recomandarea noastră se duce, și fiind medipnemolog, sigur, mă adresez persoanelor cu boli pulmonare cronice, cu astm cronic cu BPOC, pacienți care au bronșectazii și care au episoade infecțioase repetate. Și pacientul cu cancer pulmonar este un pacient care are risc de infecții și de acutizări a simptomatologiei, dar nici pacienții cu boli alergice nu sunt mai puțin protejați, pentru că orice contact al mucoasei nazale, al mucoasei conjuctive a ochiului cu acest praf poate să determine o simptomatologie specifică.
Dacă avem anumite probleme, putem apela la celebra mască de protecție?
Masca de protecție sigur că poate să ajute, mai ales persoanele care sunt cunoscute cu afecțiuni cronice, pentru că este un filtru suplimentar atunci când atmosfera este foarte încărcată, altfel nu sunt beneficii majore. Partea bună a acestor furtuni este că ele sunt atenționate de către autoritățile responsabile, știm când vin, știm că vor trece într-o anumită perioadă și practic dacă o persoană este bolnavă poate să-și gestioneze ieșirea din casă în funcție de aceste atenționări, iar dacă chiar trebuie să fac acest lucru, să utilizeze medicația de rezervă. Ce nu trebuie să facem când sunt astfel de momente, să nu facem sport în aer liber pentru că și o persoană sănătoasă în momentul în care face un efort, cantitatea de particule care intră în plămân crește exponențial cu efortul pe care îl face.
Ați amintit ceva mai devreme despre cancerul pulmonar. E o incidență din ce în ce mai mare, după cum rezultă din statistici. Care este de fapt situația?
Se modifică procentul pacienților care fac cancer pulmonar de altă cauză decât fumatul, acesta începe să fie în creștere și vorbim aici de adenocarcinoame și de cancerul cu celule mici, pentru că epidermoidul, cancerul specific fumatului, este în scădere, dar nu neapărat pentru că am avea mai puține cazuri, ci pentru că celelalte cazuri sunt mai multe. Și atunci e normal să ne uităm care sunt factorii favorizați a celuilalt tip de cancer și cam asta este direcția de cercetare în multe locuri de pe glob. Poluarea și radiațiile sunt factori care până acum s-au corelat statistic cu incidența crescută a acestui tip de cancer, dar lucrurile sunt în continuă cercetare pentru că încă nu avem răspunsuri la toate întrebările.
A fost descoperit în școlile din România un gaz radioactiv, radon. Care sunt efectele acestuia?
Despre radon, în literatură este menționează că este al doilea factor de risc după fumat atunci când vorbim de cancer pulmonar, dar sigur ne referim aici la adult. Pentru copii, riscul cel mai mare prin expunere la radon le are dezvoltarea ...adică declanșarea leucemiei. Este un gaz radioactiv care se găseşte în mod normal în natură, nu ar trebui să ne fie frică de el, însă cu siguranţă atunci când avem o locuinţă care nu este aerisită sau care permite acumularea radonului nu ar strica să monitorizăm nivelul de radon. Pentru asta, însă, eu cred că colegii noștri care lucrează în cercetare în geografie ar trebui să ne ajute să stabilim care sunt zonele unde avem sol bogat în uraniu, pentru că radonul practic provine din descompunerea uraniului.
Da, și o ultimă curiozitate, de altfel, vrem să verificăm autenticitatea... A început construcția noului corp de clădire la Marius Nasta?
A început demolareaa, mai avem doar o singură clădire în picioare din cele cinci care erau pe terenul respectiv. Mai avem puțin până terminăm demolarea și abia după aceea putem începe.
Va fi un spital, mă gândesc, demn de milenul al treilea, corect?
Da, aşa asta ne dorim și noi, însă nu va fi un spital foarte mare, va avea doar 115 paturi, însă este esențial să facem acest pas pentru că, din informațiile pe care eu le am, este primul spital sau prima construcție destinată pacientului cu boli pulmonare și avem nevoie de astfel de condiții pentru pacientul care are nevoie de aer curat.
Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la "Apel matinal". Invitată a fost doctor Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din București.