Populaţia rezidentă a României este de 19,05 milioane persoane, conform primelor date ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2021
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală.
Articol de Sergiu Şteţ, 30 Decembrie 2022, 09:47
Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, a anunţat vineri, 30 decembrie, Institutul Naţional de Statistică citat de Agerpres.
În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei.
INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 - RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%).
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-a declarat 'fără religie' sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfăşurat cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor.
