Pilonul 2 de pensii "va fi desfiinţat"

Ionuţ Mişa, propus pentru funcţia de ministru al finanţelor, a declarat la audierile de învestire din parlament că pilonul 2 de pensii va fi desfiinţat "pentru că s-a dovedit a fi nerentabil".

El a arătat că la pilonul 2 s-au strâns aproximativ 40 de miliarde de lei şi calculele ar arăta că cei care au contribuit vor primi, la pensie, în medie, 25 de lei pe lună.

Ministrul desemnat a mai spus că banii vor fi retrimişi celor care au contribuit. Contributorii vor hotărî apoi dacă depun banii la pilonul 1 de pensii sau la pilonul 3 de pensii, mai spune ministrul, citat de redactorul nostru Andrei Şerban.

Controversa cu ASF

Pilonul 2 a mai fost în centru atenţiei recent, când cel mai mare fond de pensii private din ţară a trimis un mail tuturor clienţilor în care le recomandă să se informeze despre contextul pieţei pentru că au apărut discuţii în spaţiul public privind o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private.

Imediat apoi, ministrul de atunci al finanţelor şi liderul PSD Liviu Dragnea, au dezminţit categoric existenţa vreunui astfel de scenariu sau de intenţie a guvernului în legătură cu pilonul 2.

Liderul PSD Liviu Dragnea declara atunci că dacă Parchetul General nu se autosesizează în legătură cu mailul de la fondul privat, PSD intenţionează să facă o comisie de anchetă parlamentară în acest caz.

Sistemul de pensii administrate privat a împlinit nouă ani (documentar de Iulian Olescu)

Luna trecută s-au împlinit nouă ani de la lansarea sistemului de pensii obligatorii administrate privat.

Așa numitul pilon 2 a fost creat pentru a completa componenta publică a sistemului de pensii românesc, componentă care se confruntă de o perioadă bună cu probleme structurale determinate de fenomenul de îmbătrânire a populației și de numărul redus de salariați, în comparație cu necesarul, pentru susținerea pensiilor celor ieșiți din câmpul muncii. Conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe parcursul anului trecut au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanții la sistemul de pensii private obligatorii în sumă de aproape 18 milioane de lei din care 11,23 milioane ca urmare a ieșirii la pensie a peste 1.600 de participanţi în sistem, restul fiind determinate de decesul sau starea de invaliditate a participanţilor respectivi.

Dacă facem un calcul simplu reiese că cei care au ieșit la pensie în 2016 au beneficiat, in medie, de o suma totală suplimentară pensiei de stat de ușor peste 7.005 lei, în lipsa unei legi care să reglementeze distribuirea pensiei private, aceasta fiind plătită într-o tranșă unică. Dacă împărțim această sumă pe 10 ani ar reieşi, tot în medie, o pensie suplimentară lunară de aproape 58,4 lei. Pare foarte puțin pentru un sistem la care s-a contribuit timp de 9 ani. Daca aprofundăm un pic analiza ne dăm seama însă că media poate fi înșelătoare în acest caz. Şi asta pentru că practic numai pentru aproximativ 3,8 milioane de participanți, din totalul de 6,8 milioane, au fost alimentate conturile aferente pensiei obligatorii administrate privat lună de lună pe parcursul lui 2016. Analistul economic Constantin Rudnițchi:

„Sunt companii sau angajaţi care, din diverse motive, nu-şi alimentează în mod constant şi pe o perioadă continuă de timp și lungă aceste conturi. Sigur, nefăcând acest lucru, și sumele care se află în cont se reduc. În ceea ce privește randamentele logica sistemului în România, și nu numai în România, a fost aceea de a nu se merge pe oferirea unor randamente foarte mari, a se merge pe siguranță. Sunt de fapt şi nişte reguli de investire a acestor bani. Ele se leagă, în primul rând, spre exemplu, de orientarea banilor catre instrumente singure, cum sunt titlurile de stat. Sunt nişte ponderi foarte clare. Până la urmă nu se urmărește să fie profituri sau randamente substantiale, ci se dorește ca acești bani să fie gestionați si administrați în siguranță cu randamente decente și, în special, aceşti bani să poate fi folosiţi la pensie de către cei care au contribuit.”

Aşadar funcţionarea pilonului II nu ţinteşte obţinerea de randamente spectaculoase ci mai degrabă siguranţa banilor investiţi. În plus, evoluţiile actuale de pe piaţa muncii, dar şi cele demografice şi ale economiei în general, nu favorizează dezvoltarea activităţii fondurilor de pensii la niveluri comparabile cu cele din ţările dezvoltate. Constantin Rudniţchi:

„Esența e că acest sistem funcționează, nu a produs cutremure, e un important investitor pe piața românească, atât pe piața de capital cât și pe piața titlurilor de stat și oferă randamente decente pentru cei care contribuie la acest sistem. Problema pe care o văd este aceea că totuși el a fost un pic subfinanțat, în sensul că aceste contribuții care merg spre acest sistem in unii ani au fost amânate, adică nu s-au mărit și sigur că, din acest punct de vedere, activele nu sunt poate la nivelul unor state europene din vecinătatea noastră sau mai de departe Polonia, Ungaria, de exemplu, dar asta este situaţia. Nu trebuie să ne așteptăm de la un astfel de sistem numit pilonul 2 la lucruri cu totul și cu totul extraordinare. De ce? Pentru că într-o economie în care aproape 1 milion de oameni lucrează cu salariul minim sigur că nu te poti astepta sa ai în viitor pensii foarte mari. Pensiile sunt așa cum sunt și cele din pilonul 2 păstrează aceeași logică a salariului. Din acest punct de vedere din păcate pe unii dintre noi îi aşteaptă ani foarte complicaţi. Cred că o parte a generației va avea pensii extrem de mici pentru că să ne uităm ce se întâmplă acum în economie: sunt oameni care lucrează la salariul minim, sunt oameni care lucrează fără carte de muncă sau la negru, cum se spune, măcar parțial, sunt întreprinzători mici care din motive legate de reducerea impozitelor și taxelor pe care le plătesc către stat îşi pun salarii extrem de mici. Ori, dacă acest lucru se perpetuează, ei vor avea pensii chiar mai mici decât cele pe care le vedem acum.”

Iată deci că media nu este tocmai relevantă, diferenţele de contribuţii, nivel de venituri sau perioade de cotizare fiind de multe ori semnificative. De exemplu valoarea medie a unui cont pentru cei aproximativ 6,67 de milioane de participanţi cu conturi active în pilonul II era, la 31 decembrie 2016, de 4719 lei, în timp ce pentru cei 3,18 milioane de participanţi care au început să contribuie încă de la debutul acestui sistem, adică din mai 2008, valoarea medie a contului depăşea 7000 de lei. Suma totală a activelor nete înregistrată la finele anului trecut de fondurile de pensii administrate privat, vorbim de pilonul II, a fost de aproape 31,47 de miliarde de lei, consemnând un ritm anual de creştere de peste 27,5%.