Parlamentarii vor trebui să anunțe public întâlnirile cu cei interesați de anumite legi

Noul Registru Unic al Transparenței Intereselor impune ca întâlnirile dintre parlamentari și terți să fie înregistrate cu 48 de ore înainte de desfășurare, potrivit unei legi promulgate de președintele Nicușor Dan.
El transmite că actul normativ pentru modificarea statutului deputaților și al senatorilor este un pas decisiv pentru creșterea transparenței și a integrității în procesul legislativ, dar și un element-cheie în îndeplinirea standardelor OCDE asumate de România.
Discutăm mai multe cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Dumitru Văduva - jurist, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților. Bună dimineața!
Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Și noi vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră! Legea este publicată în Monitorul Oficial și promulgată, practic. Cine și cum va putea pune în aplicare prevederile noi legi?
Da, într-adevăr, legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 noiembrie. Trebuie să aducem la cunoștința publicului că ne referim la Registru Unic al Transparenței Intereselor la Parlament, pentru că un astfel de registru cu acronimul RUTI există deja la nivelul guvernului încă din luna aprilie a acestui an, când a fost modificat Codul administrativ. Și este bine de știut că registru la nivelul guvernului este funcțional. Este operanționalizat de către Secretariatul General al Guvernului și STS, poate fi, este accesibil și știți că este o platformă publică accesibilă online, se care poate verifica și acum, în timp real. Adică membrii guvernului deja își înscriu în registru aceste întâlniri. Revenind, însă, la întrebarea dumneavoastră, la Registrul Intereselor Publice la nivel Parlamentului, acesta va deveni, din păcate, operanțional abia peste șase luni. Se creează în această platformă pe care, cum spuneam, este administrată de STS, se vor crea niște conturi, prin intermediul secretarilor generali ai celor două camere, adică Camerei Deputaților și Senatului. Mai sunt câteva procese administrative, respectiv de elaborare a unui ghid intern de aplicare și de înregistrare. Deci teoretic suntem într-un proces democratic. Este instrumentul democratic, cum ați spus și dumneavoastră, care vizează creșterea transparenței și integrității în procesul legislativ și, de asemenea, este un element-cheie în îndeplinirea standardelor OCDE asumate de România.
Domnule Văduva, dar documentul acesta definește cine sunt terții, adică ce persoane pot avea întrevederi cu parlamentarii?
Sigur, sigur că da. Această lege care modifică articolul 12 din Statutul Deputaților și Senatorilor definește și persoanele terțe și aici ne referim în principal la persoane, reprezentanți legali ai unor societăți pe legea 31, de asemenea asociații, fundații, federații, organizații sindicale, organizații patronale, camere de comerț, care au interes pentru o inițiativă legislativă aflată în procedură parlamentară, deci vorbim de o inițiativă legislativă aflată în circuit parlamentar.
Dar cum ar urma să se desfășoare acest dialog de acum înainte? Pentru că vorbim despre o platformă publică menită să faciliteze, cum spuneam, un dialog deschis, corect și echitabil între parlamentari și diverse entități.
Așa este, deci fiecare parlamentar va avea obligația să-și înregistreze în această platformă întâlnirile cu terții de care vorbeam mai devreme, care își manifestă interesul pentru inițiativă legislativă aflată în procedură parlamentară. Cu alte cuvinte, după ce fiecare dintre parlamentari va avea un cont și își va înregistra aceste întâlniri cu 48 de ore înainte, e și o excepție în situația în care astfel de întâlniri sunt neprevăzute, înregistrarea respectivă, descrierea conținutului acestei întâlniri se vor face în 48 de ore după ce a avut loc acea întâlnire, în situații neprevăzute, cum spuneam, altfel cu 48 de ore înainte trebuie să anunțe în acest registru, în această platformă întâlnirile pe care le vor avea. De asemenea, și terții sunt obligați să se înregistreze în această platformă.
Din punctul dumneavoastră de vedere, care este utilitatea concretă a unui asemenea act normativ?
Așa cum am spus mai devreme este un alt element important care asigură integritatea și transparența în procesul legislativ. Concret, este foarte important să știm cine sunt persoanele interesante de elaborarea unei legi, a unei inițiative legislative, cine are interes și din perspectiva asta este ușor de identificat și de văzut de concurență. De altfel, articolul 12, care a fost modificat, cum spuneam, se referă acum la principiul transparenței și al reprezentării concurenței în procesul deliberativ, chiar așa se numește. Cu alte cuvinte, dacă o societate este interesată de un anumit proces legislativ, de o anumită lege, o altă societate din același domeniu are posibilitatea să vadă în acest registru dacă acea societate, reprezentanții acelei societăți s-au întâlnit cu parlamentari.
De multe ori vedem în situația unor instituții publice aflate în niște momente mai tensionate din punct de vedere social, vedem situația în care oamenii vor să adreseze niște întrebări, care sunt poate delicate și pentru cei care ar putea să răspundă, astfel că se alege varianta din partea celui care ar urma să răspundă un fel de comunicați-mi pe e-mail, mai bine, ca să nu vorbim direct. Există și în acest caz riscul ca un parlamentar să poată să evite tocmai o întrevedere care nu l-ar favoriza sau nu l-ar ajuta în niciun fel, ci l-ar defavoriza?
Din păcate există această posibilitate în acest moment, este un prim pas, un pas important, cred că pe viitor și această propunere, care a devenit deja lege să facă obiectul unei modificări legislative. E adevărat că pe parcursul procesului legislativ, colega mea, doamna senator Violeta Alexandru, unul dintre inițiatori, a avut o altă formă această propunere. Între timp, în urma dezbaterilor dintre grupurile parlamentare, a ajuns la această variantă. Revenind, da, există această posibilitate și, din păcate, sancțiunele în momentul acesta sunt pentru deputați și senatori care nu fac această înregistrare obligatorie este un avertisment scris, iar pentru entitățile, pentru terții care și ei au obligația să se înregistreze și să comunice în registru doar de a fi eliminați din acest registru.
România se conformează, până la urmă, astfel unor standarde internaționale. Cum arată, de exemplu, legislația europeană în domeniu? Ce criterii sunt impuse și considerate absolut necesare în activitatea reprezentanților autorităților statului?
Să știți că există diverse variante, așa ca un istoric al acestui proces legislativ, o primă încercare, și s-a operaționalizat, dar nu sub formă obligatorie, încă de pe vremea guvernului tehnocrat al lui Dacian Cioloș în România, copiindu-se în parte legislația din Uniunea Europeană, respectiv de la nivelul Comisiei și Parlamentului European. Deci la nivel european există reglementări diferite, unele țări au implementat niște proceduri mai clare, mai stricte, altele mai puțin. Noi suntem într-o fază, cum spuneam, e un pas important și credem că în viitorul apropiat va fi îmbunătățită această lege.
Mulțumim pentru această discuție, mulțumim pentru toate precizările. Invitatul "Apelului matinal" a fost Dumitru Văduva, jurist, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților.