Parlament unicameral, "cu maxim 300 de membri"

În proiectul de revizuire a Constituţiei trimis de şeful statului Consiliului Legislativ se stipulează că parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, iar numărul parlamentarilor nu poate depăşi 300 de persoane.

"Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră", se arată la alineatul 2 din articolul 61, legat de rolul şi structura parlamentului, potrivit proiectului postat pe site-ul preşedinţiei.

Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de preşedinte al României, se arată în articolul 37 alineat 2 al proiectului.

Proiectul prevede că organizarea şi funcţionarea parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat cu votul majorităţii membrilor săi.

Resursele financiare ale parlamentului sunt prevăzute în bugetul propriu, aprobat de acesta şi face parte integrantă din bugetul de stat.

Referirile din actuala Constituţie la senatori, deputaţi, Camera Deputaţilor sau Senat sunt înlocuite cu formulele "parlamentari" şi "Parlament".

O altă prevedere în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, făcut public de Administraţia prezidenţială este aceea că parlamentul unicameral va dezbate şi vota în plen proiectele de legi în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile distanţă.

"Propunerile legislative şi proiectele de legi vor fi dezbătute şi votate în plen în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile distanţă. În cadrul primei lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole.

"În cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe întreaga lege. În mod excepţional, parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile şi adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă", prevede un nou alineat, introdus la articolul 76 din Constituţie, referitor la adoptarea legilor şi hotărârilor.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat într-o conferinţă de presă că este de părere că acest proiect va ajunge în parlament înainte de vacanţa parlamentară şi intenţionează să solicite prezenţa sa în parlament în a treia decadă a lunii iunie.

Răspunderea penală a miniştrilor, prin lege organică

Tot în proiectul de revizuire postat de preşedinţie se abrogă prevederea din Constituţia actuală potrivit căreia numai parlamentul şi preşedintele pot cere urmărirea penală a membrilor guvernului, urmând ca răspunderea penală a miniştrilor să fie stabilită prin lege organică.

"Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie.

"Trimiterea în judecată a unui membru al guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", se arăta în alineatul 2 al articolului 90 care a fost abrogat.

Proiectul prevede că "răspunderea penală a membrilor guvernului, pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, se stabileşte prin lege organică".

De asemenea, "competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", prevede proiectul.

Respectarea "suveranităţii poporului"

Preşedintele Traian Băsescu consideră că revizuirea Constituţiei reprezintă o problemă de respectare a suveranităţii poporului, manifestată odată cu referendumul din 22 noiembrie 2009.

Şeful statului a dat asigurări că viitoarele modificări la legea fundamentală nu vor viza mandatul său, dar a ţinut şi să precizeze că într-o viitoare negociere, ar putea ajunge la o înţelegere cu partidele politice în privinţa problemelor de funcţionare a acestuia.

De altfel, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, una dintre schimbările vizate în structura Constituţiei priveşte şi echilibrarea raportului dintre preşedinte şi parlament în privinţa suspendării celui dintâi.

"Principalul motiv al revizuirii Constituţiei este legat de rezultatul referendumului. V-aş reaminti că în articolul 2 din Constituţie se precizează că poporul îşi exercită suveranitatea direct prin referendum, sau indirect prin cei aleşi.

"Nu cred că avem ca şi condiţie de discreditare a demersului faptul că nu există o majoritate de 2/3 şi în 2003 Constituţia a fost revizuită cu un guvern minoritar. Chestiunea este de responsabilitate a parlamentului faţă de votul dat de unicul deţinător direct al suveranităţii, care e poporul", a mai spus Traian Băsescu.

Principalele modificări

• Proiectul de modificare a Constituţiei prevede, între altele, trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300.
• Proiectul de lege aduce modificări referitoare şi la procedura parlamentară de suspendare a preşedintelui României, prin modificarea caracterului avizului Curţii Constituţionale.
• În cazul în care avizul relevă că şeful statului nu a încălcat Constituţia, procedura este oprită. O altă prevedere a proiectului se referă la procedura de dizolvare a parlamentului.
• Acesta poate fi dizolvat dacă respinge cel puţin două solicitări de învestire a unui guvern într-un interval de 45 de zile şi nu de 60 de zile ca în prezent.
• De asemenea, se elimina obligativitatea avizului dat de legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar.
• O altă prevedere a proiectului susţine că deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB.