O armată puternică înseamnă "o societate liberă, în care cetățenii își pot vedea liniștiți de parcursul lor profesional"

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea privind pregătirea populației pentru apărare. Actul normativ introduce, printre altele, posibilitatea ca tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani să urmeze, în mod voluntar, un stagiu de pregătire militară cu durata de patru luni. La finalul acestuia, centrele militare iau în evidență participanții și îi includ în rezerva operațională a Armatei Române. Pe perioada pregătirii, statul asigură cazarea, hrana și asistența medicală, iar la finalul stagiului, participanții vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute. Despre ce înseamnă concret această lege și, mai ales, care sunt implicațiile ei, aflăm mai multe de la invitatul "Apelului matinal", colonelul în rezervă Ion Petrescu, jurnalist și analist militar. Bună dimineața!
Am onoarea să vă salut, mulțumesc frumos pentru invitație!
Să trăiți! Îmi amintesc că sunt cele două formule pe care le întâlnim și astăzi, indiferent că ne raportăm la MAN sau la Ministerul de Interne. Dar concret, ce înseamnă pentru cetățenii României pregătirea pentru apărare?
La momentul la care realizați emisiunea, înseamnă necesitatea de a asigura continuitatea statalității române și descurajarea oricărei intenții agresive din partea unor terți. O armată puternică înseamnă o societate liberă, în care cetățenii își pot vedea liniștiți de parcursul lor profesional, să aibă veniturile asigurate și o perspectivă optimistă pentru familiile lor. Armata este ceea ce, în mediul rural, reprezintă, dacă vreți, printr-o comparație un pic hazardată, dar necesară, dulăul din ograda fiecărui țăran bine cumpănit, pentru că e nevoie, după cum vedem, de o pază a frontierelor statelor care pot cădea pradă unor agresiuni mai ieri inimaginabile. Deci este vorba de o lege promulgată de președintele Nicușor Dan, care întărește organismul militar național și, în același timp, servește interesului național, ca România să rămână o țară suverană, cu integritatea teritorială asigurată și, în același timp, capabilă să-și mențină statutul de stat membru al NATO și țară membră a Uniunii Europene.
O să preiau un pic din metaforă, "dulău, dulău, dar să fie ciobănesc carpatin". Dar în actualul context internațional, după suspendarea serviciului militar obligatoriu, cred că în 2007 - nu? - a fost în România, atunci s-a suspendat?
Da.
Era necesară adoptarea acestei legi prin prisma întâmplărilor din Ucraina, în primul rând?
Eu îmi aduc aminte de acel moment, pentru că la comanda armatei se afla generalul Mihail Popescu, cel mai puternic general al Armatei Române din perioada post-decembristă, era iubit de subordonați, pentru că obișnuia să fie alături de aceștia și în pauzele operative, îi plăcea să stea de vorbă cu purtătorii de uniformă militară, indiferent de grad, și mai ales să-i asculte. Adică să asculte ce greutăți au, să-i întrebe cu ce îi poate ajuta, pentru că dialogul este baza noii armate moderne. Sigur că la momentul desfințării serviciului militar obligatoriu au fost alte condiții și a fost o tendință de detensionare a situației militare din Europa.
Viața a demonstrat că această tendință democrată din centrul și din partea occidentală a Europei nu a fost urmate de măsuri similare în partea răsăriteană, unde o superputere nucleară, mă refer la Federația Rusă, a continuat să privească spre statele vecine din perspectiva viziunii vechi, de tip sovietic. Putin a regretat tot timpul decesul Uniunii Sovietice și discursurile sale din 2004, de când e președinte, au fost în favoarea reinstituirii sub altă formă a teritoriului vast care a aparținea Uniunii Sovietice și a puterii militare care să o facă egala Statelor Unite ale Americii. S-a ajuns la drama Ucrainei, care este o dramă, să nu uităm, când vorbim de Ucraina, este o dramă. Atât de mulți... Dacă rușii au pierdut 2 milioane de militari în luptele cu armata ucraineană, vă dați seama ce pierderi umane sunt în rândul militarilor ucraineni și la nivelul populației ucrainene? Nu putem fi indiferenți pentru simplul fapt că trăim în Europa și ne dorim la granițe să avem parte de vecini care să privească constructiv spre un viitor necesar tuturor, cel al cooperării internaționale. Deocamdată vedem că în diferite alte părți asistăm la monologuri geopolitice cu consecințe vizibile.
E adevărat, însă pentru cei tineri trebuie să desluşim mai multe amănunte. De exemplu, ce presupune includerea în rezerva operațională a Armatei României, ce obligații vor avea ei și ce beneficii?
Simplu. Înseamnă trecerea multor tineri capabili din zona de nesiguranță, de incertitudine, de ceață la nivel organizatoric, în zona în care contează. Deci, conform noii legi, tinerii vor conta în întărirea efectivului armatei, dar și în folosirea acestora în raport de necesitățile defensive, dacă va fi cazul. Asta înseamnă că ei vor parcurge o perioadă de instruire, perioada de instruire înseamnă un program în care se vor învăța să se scoale de dimineață, să facă pregătirea fizică necesară, să participe la ședințe de instruire tactică, instrucția tragerii cu armamentul de infanterie din dotare - să nu uităm că acest armament, în timp, a fost schimbat și cei care poartă acum, de pildă, de la parada de 1 Decembrie, acum a fost, armele la piept, sunt militari care în bună parte au deja un alt tip de armament decât cel de acum 30 de ani sau de acum 20 de ani. În raport de instruirea de a utiliza acest armament, începând de la pistol, pistol mitralieră, pușcă mitralieră, mitralieră, ei sunt împărțiți în unități distincte și fac parte din arme a căror eficacitate este cunoscută pe câmpurile de luptă.
Bun, dar care ar fi beneficiul? Ok, din punct de vedere, să zic, al armatei tradiționale am priceput, învață ceea ce am făcut și noi, până la urmă, câteva luni, unii dintre noi, în armată, dar care ar fi beneficiile lor? Doar acea sumă de bani pe care o primesc? Cum ar putea reacționa un tânăr care, totuși, nu-și dorește neapărat o cale sau o carieră militară prin școlile de profil?
Păi să ne uităm în realitatea câmpului de luptă și să observăm că a devenit o constantă folosirea dronelor, folosirea tinerilor care au abilități în mânuirea computerelor, deci asistăm și la o derulare a confruntărilor militare pe planul războiului electronic. E nevoie de minți antrenate, de minți pasionate pentru a participa la acest efort, în unități dedicate războiului electronic și dedicate contracarării acțiunilor care țin de crearea unei stări de confuzie, cum am văzut că s-a întâmplat în alte țări, o confuzie care nu poate fi favorabilă decât celor cu intenții de invadare a unor state independente suverane. Deci aportul tinerilor la acest efort național va fi unul într-un cadru nou, în care va conta ceea ce știu să facă și ceea ce ar putea să fie deprinși să realizeze, astfel încât să se simtă utili, într-adevăr, utili unității din care fac parte, organismului militar național și implicit, apărării României. Nu sunt vorbe mari. Este vorba, totuși, de o altă mentalitate, pentru că Armata României de astăzi este una cu o mentalitate de învingător. Noi facem parte din Organizația Tratatului Nord Atlantic, dar noi înșine suntem NATO, pentru că de forța noastră depinde această defensivă în această parte a Europei. Deci lumea se bazează pe Armata României, pe Armata Poloniei, deoarece acestea au demonstrat și în teatrale de operații recente, precum Afganistan, precum Irak, precum spațul ex-iugoslav, că sunt dinamice, au capacitatea de a disloca subunități relevante la misiunile care alții nu și le asumă. Să nu uităm că, dacă ne uităm pe hartă, în jurul României sunt țări care nu au trimis trupe în Afganistan, în Irak și pierderea este a lor, pentru că nu au dobândit experiența necesară de confruntare cu realitatea operațională.
Da, nu sunt eu expert, nu o să vă combat. Cert este că tinerii ar putea avea chiar și o carieră militară, asta în funcție de abilitățile pe care le vor arăta. Am punctat pe acest eveniment, să spunem, după ce președintele României a promulgat legea privind pregătirea populației pentru apărare. Îi mulțumesc invitatului de astăzi al "Apelului matinal", colonelul în rezervă Ion Petrescu, jurnalist și analist militar.