Nuclearelectrica: România, a treia țară din lume care extrage tritiu din apa grea

România va construi la centrală de la Cernavodă prima instalație de detritiere din Europa. Țara noastră urmând să devină astfel un centru european pentru producția și exportul de tritiu, considerat combustibilul viitoarelor reactoare de fuziune. Lucrările au început conform anunțului de la Nuclearelectrica, iar proiectul se va derula în parteneriat cu o societate nucleară din Corea de Sud.

Dar ce este și mai interesant, instalația de detritiere de la Cernavodă are la bază o tehnologie românească dezvoltată de Institutul pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Râmnicu Vâlcea, la nivel mondial mai există două astfel de instalații. Ce înseamnă însă pentru România dezvoltarea unei astfel de tehnologii și ce impact va putea avea asupra perspectivelor economice ale țării, discutăm cu invitatul "Apelului matinal", Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica. Bună dimineața!

Bună dimineața dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!

Din câte am priceput noi, vom avea la Cernavodă o instalație cu o tehnologie avansată, a treia la nivel mondial, care ar fi beneficiile, mai ales cele pe economice?

Mulțumesc mult pentru întrebăre! Chiar săptămâna trecută, noi la Nuclearelectrica în parteneriat cu cei de la Coreea Hydro Nuclear Power și în prezența Institutului Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, ICSI Râmnicu Vâlcea, am turnat prima șarge de beton în construcție acestei instalații, care este finanțată dintr-un credit obținut de la Banca Europeană de Investiții, BEI. Instalația are la bază o tehnologie românească inovatoare și, practic, ea extrage tritiul din apa grea. Apa grea este un moderator, se folosește pentru a putea înlesni reacția nucleară în cadrul unui reactor de tip candu, ca cel pe care îl utilizăm, iar apa grea, pe măsură ce este expusă la aceste reacții, dobândește tritiul. Prin extragerea tritiului putem reutiliza apa grea, pe de-o parte, pe de-altă parte, producem acest izotop care este foarte căutat în piață și a cărui valoare va crește pe măsură ce reactoarele pe bază de fuziune vor începe să prindă contur. Am avut deja discuții cu cei de la proiectul ITER, din /.../ care fac primul reactor de fuziune, dar și cu alți dezvoltatori de astfel de reactoare care sunt interesați de combustibilul produs de noi. Iar în momentul de fapt, tritiul are o valoare de piață între 27.000 și 30.000 de euro gramul.

Ar fi o afacere care sună bine, nu?

E o afacere bună, dar pe lângă asta trebuie să spune că această instalație aduce o protecție sporită atât personalului nostru, prin îmbunătățirea condițiilor radiologice și a populației, bineînțeles, și, de asemenea, după cum am spus, permite și reutilizarea apei grele, dar scade și costurile la finalul dezafectării centralei, la finalul vieții unei centrale nucleare de tip candu, cele care au instalație de detritiere au un cost mult mai redus în dezafectare.Astăzi avem o responsabilitate mai mare asupra gestionării deșeurilor radioactive care sunt rezultate din centralul.

Așadar, România este a treia țară, din câte pricepem, nu, după Canada și Coreea de Sud, cu această...

Da, noi suntem cele trei țări care produc pe acestea, care au o astfel de instalație de detritiere, nu neapărat de producție de tritiu, ci de extragere a tritiului din apa grea. Bineînțeles, aceste țări sunt și țări care utilizează tehnologia CANDU în momentul de față.

Dar spuneți-ne un lucru, specialiștii în domeniul nuclear sunt greu de găsit și dificil de pregătit?

Sunt foarte greu de găsit, este principala problemă cu care se confruntă industria în momentul de față, iar formarea unor specialiști...

Este și cazul Nuclearelectrica?

Noi, ca și celelalte companii, ne confruntăm cu acest lucru, dar am avut un program foarte, foarte bine conturat în gestionarea acestei vulnerabilități. Noi, pe lângă faptul că avem proiecte foarte mari, care necesită o resursă umană destul de mare, ne-am confruntat în ultimii ani și cu o schimbare generațională și cu un exod de personal către centralele nucleare care au fost puse în funcțiune în alte țări, în special cele din Orientul Mijlociu. Astfel, în perioada 2017-2024 organizația a pierdut cam 1.433 de specialiști ca urmare a migrării acestora către alte țări sau ca urmare a pensionării, cu înregistrarea unor situații deosebite, mai ales în 2017, când la fabrica de combustibil nuclear s-au pensionat 173 de colegi dintr-un foc. Ca în aceeași perioadă, noi am reangajat 1.541 de specialiști și tineri, am început programul nostru de employer branding nucleu de excelență, prin care am început acordarea de burse, programe duale cu licee și cu universități și pe care continuăm să-l creștem, dar în paralel am reținut o forță de muncă înalt calificată, ca să asigure un mentorat și să asigure pregătirea viitorilor specialiști pe o perioadă determinată şi pentru unii, în mare parte, pe o perioadă determinată. Iar în acest sens, noi am preîntâmpinat aceste situații pe care nu le-am prevăzut, pe de o parte, schimbarea condițiilor de pensionare pentru cei care au beneficiat de condiții speciale și, pe de altă parte, migrarea către alte centrale nuclearo-electrice prin aceste programe care au dus la o scădere a personalului sau au necesitat înlocuirea unor specialiști înainte de vreme.
Şi, bineînțeles, atunci am fost puși într-o situație de criză, dar am am beneficiat de sprijinul celor care se pregăteau să iasă la pensie și prin coordonare și prin, inclusiv prin programele astea de învățământ dual și bursele acordate către studenții de la Politehnică și Universitatea "Ovidius" din Constanța, am reușit să atragem și să așezăm în momentul de față personalul necesar pentru operare. Vă atrag atenția că un personal, un specialist în domeniul nuclear, în special cei care sunt formați în tehnologia de tip candu se formează între cinci și şapte ani. Depinde de materie, de gradul de răspundere şi ce urmează să facă în cadrul centralei, dar cam aici este media.

Spuneți-ne un lucru: cum evoluează proiectul reactoarelor modulare?

În primul rând, aș vrea să vă spun că am fost foarte plăcuți impresionați de vestea care a ieșit, cred că săptămâna trecută sau acum două săptămâni, anunțul recent al Comisiei de Reglementare Nucleară a Statelor Unite pentru aprobarea sau omologarea designului de NuScale Power Module, care sunt îmbunătățite, care au o putere mai mare de 250 de megawați termici, 77 megawați electrici. Practic, NuScale Power Corporation este furnizorul tehnologiei nucleare cu care noi colaborăm pentru proiectul de la Doicești și este singura companie de tehnologie SMR dintre cele care sunt acum în piață cu ambele proiecte aprobate: atât proiectul de referință, cel care este la 50 de megawați electrici per reactor, cât și modelul îmbunătățit, cu 77 de megawați putere de către un organism de reglementare, și nu doar oricare organism de reglementare, ci Comisia de Reglementare Nucleară a Statelor Unite, care este unul, dacă nu cel mai sever reglementator din industria nucleară.

Mai avem două curiozități. Care mai este situația la reactoarele cu numerele 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă?

În momentul de față lucrurile merg bine şi, după cum știți, a fost semnat contractul, a fost semnat un contract EPCM la Baku, anul trecut.

Contractul acesta EPCM reprezintă însăşi fundația proiectului, asigurând o coordonare generală a implementării sale prin servicii de proiectare și inginerie. Contraparte acolo este un consorțiu internaţional format din: Fluor Corporation, AtkinsRéalis, sau, mă rog /.../ sau /CANDU/, și-au schimbat numele de vreo trei ori, Ansaldo Nucleare și Sargent & Lundy. Acum acest proiect se află în faza doi.

Progresează, aceasta e ideea, corect?

Progrezează, progrezează conform graficului, în momentul de față, și ne pregătim pentru construcții.

Și matinalii noștri, ascultătorii Radio România Actualităţi, mai au o curiozitate, apa grea de unde o mai aducem?

În momentul de față noi avem stocuri suficiente pentru..., atât la nivelul nostru, cât și la nivelul statului, în rezervele de stat, inclusiv în dezvoltarea instalaţiilor de detritiere o vom putea recicla. Vom avem suficientă apă grea pentru asigurarea funcționării celor patru reactoare de la Cernavodă. Într-adevăr, în momentul de față se conturează o industrie destul de interesantă și un necesar de apă grea, atât pentru industria semiconductoarelor, cât și pentru aplicații medicale, dar și pentru noile ecrane de tip /.../, care folosesc apă grea, bineînțeles, într-o cantitate mai mică, dar începe să apară o cerere mai mare pe piață, fiind stimulată de alte noi aplicații.

Așteptăm, așteptăm, da, energia nucleară de la Cernavodă, reactoarele trei și patru, cu speranță că, cine știe, prețul poate va mai scădea. Succes în continuare și mulțumiri pentru detalii!

Mulțumesc și eu!

Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".