Moţiunea de cenzură la adresa guvernului Boc a fost respinsă

Guvernul condus de Emil Boc rămâne în funcţie deoarece moţiunea de cenzură împotriva asumării răspunderii pe noul Cod al Muncii a întrunit doar 212 voturi "pentru", 4 voturi au fost "împotrivă", iar două au fost anulate, din cele 236 necesare.

Deputatul PDL Mircia Giurgiu a declarat că a votat pentru moţiunea de cenzură a opoziţiei.

Liderul PDL, premierul Emil Boc a anunţat că Mircia Giurgiu va fi exclus din partid pentru că a votat pentru moţiunea de cenzură a opoziţiei.

"Un singur deputat PDL a votat pentru moţiunea de cenzură şi domnul deputat Mircea Giurgiu va fi exclus din partid. Nu mai există cale de întors când regula nu este respectată. Cu orice preţ nu ne vom agăţa de un vot, ci vom impune disciplina riguroasă, şi va fi exclus din partid la prima şedinţă a Biroului Permanent", a spus Emil Boc.

Moţiunea de cenzură intitulată "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate" a fost depusă de Uniunea Social Liberală, formată din PSD, PNL şi PC, în data de 8 martie, după ce guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pe noul Cod al Muncii.

În cadrul dezbaterii în plenul parlamentului, premierul Emil Boc a declarat că după aplicarea noului Cod al Muncii cei care angajează "la negru" vor risca închisoarea.

Prim-ministrul şi-a încheiat discursul de susţinere a noului Cod al Muncii afirmând că "ne-am asumat procesul de modernizare a pieţei muncii şi o moţiune de cenzură nu ne va împiedica să mergem mai departe".

Ministrul muncii Ioan Botiş a spus, în timpul dezbaterilor, că noua legislaţie a muncii este "o trecere de la codul pontajului la codul perfomanţei".

În replică liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat că "este nevoie de un alt premier, de fapt este nevoie să avem un premier."

Liderul PNL, Crin Antonescu, a precizat în plenul parlamentului că "au dreptul să vorbească despre populism doar cei care nu au minţit în campania electorală."

Premierul Emil Boc s-a confruntat cu cea de-a opta moţiune de cenzură la adresa guvernulu pe care îl conduce.

În urma votului dat în parlament noul Cod al Muncii se consideră adoptat şi urmează să fie trimis preşedintelui spre promulgare.

Reprezentanţii opoziţiei au declarat că vor contesta noua lege la Curtea Constituţională.

Votul, amânat patru ore

Votul la moţiune de cenzură a fost amânat după ce liderul grupului liberal, Puiu Haşotti, a propus adoptarea unei declaraţii faţă de un mesaj al premierului ungar Viktor Orban.

Potrivit AGERPRES, marţi, la manifestările de marcare a Revoluţiei de la 1848-1849 organizate de Partidul Civic Maghiar şi de Consiliul Naţional Secuiesc la Târgu Mureş a fost citit mesajul primului ministru al Ungariei, Viktor Orban, prin care acesta şi-ar fi exprimat dorinţa ca Ardealul şi naţiunea ungară se redevină ce au fost.

Şi preşedintele Ungariei, Schmit Pal, a transmis un mesaj în care preciza că ziua de 15 martie este o amintire a evenimentelor din 1848-1849 şi că pentru maghiari este foarte important, pentru că înseamnă respect faţă de cultură şi unitatea acestei naţiuni.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri seara, că nimic din ceea ce au afirmat liderii opoziţiei nu s-a regăsit în mesajul oficial trimis de premierul ungar Viktor Orban şi că este nevoie de un apel la calm şi echilibru din partea unor politicieni responsabili şi cu "viziune" privind viitorul ţării.

Sindicatele au ieşit în stradă

Sindicalişti din mai multe domenii de activitate au protestat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti în paralel cu dezbaterea în parlamentul României a moţiunii de cenzură privind Codul Muncii.

Potrivit estimării Jandarmeriei, aproximativ 8.000 de persoane au participat la manifestaţia împotriva noului Cod al Muncii.

Liderii sindicatelor organizatoare ale protestului nu au vrut să facă nicio estimare privind numărul participanţilor, afirmând că se aşteptau la 50.000 de protestatari.

Deşi mitingul de protest organizat de cele cinci mari confederaţii sindicale avea autorizaţie până la ora 19, reporterului Radio România Actualităţi, Cătălin Trandafir, ne-a precizat că acesta s-a încheiat încă de la ora 16.

Mitingul a vizat modificările aduse de guvern la Codul Muncii şi asumate prin angajarea răspunerii.

Sindicaliştii susţin că în noul Cod al Muncii sunt mai multe modificări care pun accent pe instituirea contractelor individuale de muncă pe perioada determinată, prin descurajarea încheierii contractelor de muncă pe perioada nedeterminată.

De asemenea sindicaliştii spun că salariaţii vor putea fi disponibilizaţi colectiv fără nicio perspectivă de reangajare, iar criteriile de performanţă în caz de disponibilizare colectivă nu ţin cont decât de performanţa individuală a lucrătorului stabilită de angajatori pe criterii pur subiective şi ignoră cu totul nevoia analizării situaţiei sociale a salariatului.