Modificările propuse la legea educației din Ucraina "amenință păstrarea identității etnice a românilor"

Liderii comunității românilor ucraineni se plâng că modificările propuse la legea educației din Ucraina, prin care învățământul în școlile românești să se desfășoare în limba ucraineană, le amenință păstrarea identității etnice.

Deja introducerea noii legi a provocat nemulțumiri, mai ales că după Al Doilea Război Mondial, numeroase sate românești din regiunea Cernăuți au fost asimilate în urma unui proces similar.

Românii din Ucraina așteaptă acum reacția autorităților de la București, după cum a aflat trimisul nostru în regiunea Cernăuți, Ilie Pintea.

Proiectul aflat în discuție privind reorganizarea rețelei de școli din Ucraina ar putea influența negativ învățământul în limba română, după ce legea educației a adus deja modificări importante cu privire la acest aspect.

Aurica Bojescu este secretar responsabil la Uniunea Interregională "Comunitatea Românească" din Ucraina și a participat la mai multe runde de discuții pe acest subiect în comisiile guvernamentale de specialitate. Ea spune că au fost propuse cote de predare a materiilor școlare în limba ucraineană.

Aurica Bojescu: Aceste cote presupuneau trecerea treptată la predarea în limba ucraineană în şcolile noastre și dacă nu chiar la toate disciplinele școlare, ci la unele. Nu este bine, atunci noi pierdem identitatea noastră. Deci noi avem numai în regiunea Cernăuţi peste 20 de sate care și-au pierdut limba în școală, pentru că nu a existat procesul de învățământ în limba română. Au mai rămas doar bisericile, unde se slujea în limba română și treptat, populația deja nu mai înțelege. Tineretul nu știe nici să scrie, nici să citească, dar nici să vorbească, iar populația vârstnică, care încă vorbește, nu se pot înțelege cu nepoții, cu strănepoții şi este foarte dureros acest lucru. Au mai rămas încă să mai fie schimbări la legea educație, articolul 7. Pentru limbile minorităților naționale, care sunt și limbi ale statelor UE rămâne în continuare garantată folosirea limbii în procesul de învățământ, dar, pe lângă limba ucraineană.

Învățământul în limba română este esențial pentru păstrarea identității naționale, spune și Elena Nandriș, fostul primar al comunei Mahala și unul dintre cei mai influenți membri ai comunității românești din Bucovina de Nord.

Elena Nandriș: Foarte periculos, pentru că dacă bagă toate obiectele în limba ucraineană în școli, în licee, în timp de vreo 10 ani de zile, noi nu vom fi ca români. Copiii încep a amesteca limba. Vă dați seama dacă el întră la 8:30 în școală și iese la 15:30, el vorbește numai în limba ucraineană, toate obiectele. Noi avem exemplu satul Colincauţi, au rămas numai bătrânii care vorbesc limba română și el a fost sat românesc. Sovieticii au băgat limba ucraineană și de atunci s-a terminat. Acum mergem la dânșii și cu colinda și s-a apropiat lumea mai în vârstă, și plângea ascultându-ne cum copilașii ăștia cântă în limba românească plângeau, le curgeau lacrimile și spuneau "Noi toți suntem români". Copiii care au venit să-l felicite pe preot l-au felicitat în limba ucraineană. Plângem noi acuma de mila lor, pentru că noi ne mândrim că suntem români, că avem limba noastră, că avem cântecele noastre, colindele noastre.

Comunitatea românească a adresat mai multe memorii atât autorităților de la Kiev, cât și Guvernului României și speră la găsirea unor soluții urgente pentru această problemă.

Elena Nandriș: Ne rugăm și așteptăm ajutor de la Guvernul României. Doar ei, doar influența, că acum intrăm în Europa și ar trebui să respecte, să se respecte regulile, drepturile noastre. Așteptăm cel mai mare ajutor de acolo, de la România, că dacă nu am avea susținere la România, noi pierdem. Noi suntem demult români.