Minunile Sfintei Parascheva

Mulţi pelerini vin să se roage la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, de-a lungul a 350 de ani de când ocroteşte Moldova şi România.

Potrivit Bisericii Ortodoxe, cea mai mare minune a Cuvioasei Parascheva este însăşi preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii.

Din cauza aceasta a fost luată ca protectoare în toate ţările ortodoxe din Balcani, iar turcii se mirau de minunile ce se făceau creştinilor care îi cereau ajutor cu credinţă şi evlavie.

O altă minune care a uimit credincioşii din ţara noastră a fost "izbăvirea fără nici o vătămare" a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie, anul 1888, în paraclisul Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.

Aprinzându-se de la un sfeşnic catafalcul cuvioasei, s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte, deşi erau învăluite în jăratic, au rămas întregi şi nevătămate, spre întărirea credincioşilor şi uimirea celor îndoielnici.

Pe timpul celor două războaie mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează cinstitele moaşte ale Sfantei Cuvioase Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz.

Bătrânii povesteau că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente.

Sărbătoarea Cuvioasei de la Iaşi a luat amploare începând cu hramul din anul 1955, când un sobor de arhierei a proclamat oficial, în faţa a sute de credincioşi şi a altor Biserici surori, generalizarea cultului Sfintei Parascheva în Biserica ortodoxă română.

Până atunci, Cuvioasa Parascheva era trecută, în rândul sărbătorilor, cu cruce roşie numai regional.

Şi în timpul regimului comunist, care căuta orice cale de a împiedica manifestarea credinţei la marile sărbători, Sfânta Cuvioasă Parascheva nu a fost uitată de pelerini iar Catedrala mitropolitană din Iaşi devenea arhiplină pe 14 octombrie.

Din anii ‘90 ai secolului trecut sărbătoarea Sfintei Cuvioasei Parascheva a revenit la solemnitatea ei seculară, se observă cum tot mai mulţi pelerini din România, şi nu numai, vin sa se inchine, de la an la an.

Astfel, la fiecare început de octombrie, evlavia credincioşilor pentru cea mai cinstită sfântă a României preface Iaşul într-o cetate eternă a Ortodoxiei.

Din anii ’90, prin stăruinţa actualului Patriarh al României, Prea Fericitul Părinte Daniel, hramul Sfintei Cuvioasei Parascheva a căpătat o dimensiune spirituală impresionantă, la Iaşi fiind aduse de-a lungul anilor moaştele mai multor sfinţi importanţi ai Ortodoxiei.

De aceea,în fiecare an la Iaşi vin atât credincioşi români, cât şi greci, sârbi, bulgari, polonezi, elveţieni, cehi, americani, norvegieni.

La moaştele ocrotitoarei Moldovei s-au închinat zeci de personalităţi istorice ale lumii, patriarhi, mitropoliţi, domnitori străini, regi sau regine, demnitari.