Ministrul Sănătăţii: În anumite spitale ar putea fi introdusă garda de 12 ore

Lipsa de specialişti tinde să devină o problemă cronică în România, şi nu vorbim doar despre sănătate, ci despre multe domenii esenţiale pentru funcţionarea unei societăţi.

De la o simplă reclamaţie a familiei unui pacient din Spitalul Judeţean Constanţa, ajunsă până la Ministerul Sănătăţii, se conturează aceleaşi puncte nevralgice: avem nevoie de reforme, nu de dragul schimbării, ci pentru o funcţionare firească şi predictibilă.

Astăzi, la primul "Apel matinal" din noul an, discutăm despre reforma gărzilor din spitalele publice, alături de invitatul nostru, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete. Bună dimineaţa şi la mulţi ani cu sănătate!

Bună dimineaţa! La mulţi ani!

70% dintre serviciile de gardă ale Spitalului Judeţean Constanţa nu pot fi acoperite. Nu ştim noi cum arată situaţia în toate spitalele publice, dar e clar că problema depăşeşte o intervenţie punctuală. Practic, ce ar însemna concret o soluţie reală? Nu ştim, poate o schimbare legislativă, una de finanţare sau de management?

Este evident că avem nevoie de o reaşezare a modului în care sunt realizate gărzile la nivel naţional, dar, siguri, aici, dacă discutăm punctual de Constanţa, a apărut acest derapaj, să-i spunem, în care, pentru anumite secţii din cadrul spitalului, mai mult de 70% din personal are scutire de gardă, scutire medicală pentru realizarea turelor de noapte, de fapt.

Or, sigur că în orice colectiv există persoane care au anumite boli şi le respectăm, nu pot face găzi, este de înțeles, este absolut normal, însă mie mi-a sărit în ochi această cifră mare, de peste 70%, e clar că este ieșită dintr-un interval normal și că acolo se întâmplă niște lucruri, mă rog, care au ieșit din cadrul normal.

Şi atunci am hotărât să trimit Corpul de control pentru a avea un raport cu detalii suficiente, încât să înțelegem ce se întâmplă la nivelul unității sanitare și, în egală măsură, am solicitat reevaluarea acestor scutiri de gardă pentru a vedea fenomenul și sigur, dacă există... dacă acestea au fost liberate într-un mod fraudulos, să-i spunem, mă voi îndrepta către Parchetul General, în special pentru comisia care a eliberat aceste scutiri de gardă.

Dar, dincolo de situația punctuală de la Constanța, nu pot să ignor acest fenomen al gărzilor, care există la nivel național, în tot mai multe locuri, sigur, nu unul generalizat, dar în tot mai multe locuri există situații în care gărzile nu pot fi acoperite din diverse motive, fie că personalul este insuficient, fie că există aceste scutiri, fie că personalul este nemulțumit de modul în care garda este plătită și, din punctul meu de vedere, complet justificat, pentru că acest model de tarifare este unul depășit, de peste 15 ani, care e clar că nu mai funcționează și care va ajunge într-un oarecare colaps, să-i spunem, dacă nu intervenim legislativ. Și atunci, concret, propunerile pentru anul acesta de modificare și de schimbare, aș spune eu, la 180 de grade a modului în care privim garda sunt discutate cu profesioniști, cu sindicate, cu... mă rog, societăți profesionale, dar ele constau în câteva măsuri esențiale și vă dau câteva exemple.

Care ar fi, da?

În primul rând, eu consider important să clasificăm gărzile în trei categorii, și anume gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, sigur, tarifate diferit.

O altă propunere care mi se pare fezabilă și care este pe masa discuției este aceea ca în anumite unități sanitare, ca în anumite spitale, în special pentru început spitale de urgență, să instituim garda de 12 ore pentru secțiile unde se pretează și unde se poate acest lucru. N-ar fi o noutate pentru România, pentru că în unitățile de primiri urgențe, în UPU, gărzile sunt de 12 ore de mai mulți ani și s-a dovedit că funcționează bine. Asta ar reduce epuizarea medicilor și acele gărzi foarte lungi, de 24 sau de 30 de ore, care sunt, într-adevăr, epuizante și mai ales dacă sunt în număr mare.

Și o a treia măsură la care sau pe care am discutat-o săptămânile trecute cu profesioniștii din sănătate, și care mie mi se pare că ar schimba în totalitate percepția, ar fi ca tariful pentru gardă să nu mai fie procent dintr-un venit, ci să fie un tarif fix.

Astăzi, modul de tarifare aduce o serie de inechități și vă dau doar câteva exemple. În primul rând, ea este plătită ca un procent dintr-un venit raportat la anul 2017, deși garda se realizează în anul 2026.

Apoi, nu se face diferența între tipul de spital, între rangul spitalului, între complexitatea cazurilor şi, sigur, lista poate continua.

Ori, avem acest instinct de a reacționa legislativ și să mai, cum să vă spun, să mai cârpim pe unde se poate câte un articol, doar ca să treacă presiunea publică și valul acesta, mă rog, de discuție, dar eu cred că ar trebui să privim în ansamblu problema, pentru că și dacă am crește acel procent, să zicem, sau l-am raporta la anul 2026, inechitățile și problemele structurale de fond din problemă vor rămâne și, peste 2-3 ani, vom ajunge în același punct, în care, din nou, vom observa aceleași probleme.

Și atunci, propunerea mea ar fi să schimbăm cu totul viziunea, să realizăm un tarif fix pentru gardă, care să țină cont de rangul spitalului, care să țină cont de specialitate și care să țină cont de alți indicatori, de exemplu, un indicator ar fi tarifarea progresivă, adică cu cât medicul face mai multe gărzi, cu atât tariful pe gardă să crească - este un model care se întâmplă în Franța, de exemplu: pentru o gardă se primește o sumă, pentru două gărzi se primește o sumă mai mare, pentru trei gărzi și mai mare și, mă rog, tot așa, până la un punct. Cam aceasta ar fi viziunea. Eu cred că în prima parte a anului această modificare poate fi realizată, nu este una foarte complicată, e nevoie doar de o altă viziune și, sigur, de o abordare constructivă.

Credeți că veți avea succes? Mă gândesc că și la tariful fix, cum este cel din ambulatoriu acum, sau în cazul medicilor de familie?

Da, este vorba despre un tarif fix pe ora de gardă, care variază în funcție de mai mulți factori, v-am spus, rangul spitalului, specialitatea, numărul de gărzi și așa mai departe.

Da, da, da, am priceput.

Un alt punct sensibil este lipsa unei reglementări clare privind timpul efectiv de lucru al medicilor care activează în două locuri, o normă în spitalul public și o alta în mediul privat.

Da, este o componentă pe care eu am subliniat-o ieri, pentru că, sigur, m-am interesat, am primit și informări pe această temă, cu privire la Constantă mă refer, și am spus că nu este etic și nu mi se pare deloc normal să ai scutire de gardă doar în spitalul public, dar, în același timp, să faci gardă în spitalul privat sau să activezi în spitalul privat. Aici este și, mă rog, o lipsă, aș spune eu, de deontologie profesională, dar trecem peste asta. Nu există o reglementare...

Şi de caracter...

... pentru că, vă spun de ce. Eu nu am susţinut niciodată şi nu voi susţine, cu toate că suntem în această situaţie, eu nu voi susţine ca medicii să aleagă între public și privat, pentru că medicina are particularitățile ei, este o profesie, mă rog, cu un anumit specific, dar am cerut și cer în continuare, și probabil că voi înnăspri controalele pentru că lucrurile nu s-au echilibrat peste tot, ca medicii să respecte programul din zona publică, și sigur, după programul din zona publică, fiecare poate face ce vrea.

Da, se tot vorbește de reformă, inclusiv în acest domeniu, cunoaștem truismul că statul investește ani și bani în formarea unui medic, dar cum ne asigurăm că această investiție se întoarce mai ales în spitalele publice?

Prin aceste măsuri pe care vi le-am spus, care sunt destul de multe, o parte din ele au fost implementate deja anul trecut, și aici mă refer în special la zona de ambulatoriu de specialitate, unde, pe lângă creșterea punctului, au fost luate o serie de măsuri. Vă dau un exemplu, una dintre cele mai importante, și anume că, începând din ianuarie, toți medicii dintr-un spital, dintr-o secție vor fi obligați să realizeze servicii medicale și în ambulatoriul de specialitate.

Acest lucru nu era până acum, erau doar anumiți medici care realizau ambulatoriul, or scopul nostru este să creștem cât mai mult capacitatea ambulatoriului, astfel încât să evităm internările nenecesare din spital, din spitalizarea continuă, și să transferăm într-un mod natural, evident, pacienții din zona de spitalizare continuă către zona de ambulatoriu de specialitate. Este o măsură importantă.

O a doua măsură este reglementarea contractului cu Casa. Tot începând din ianuarie, contractul cu CNAS-ul nu se va mai face pe medic, ci se va face pe cabinet. Este o schimbare tehnică, e adevărat, dar care aduce un mare avantaj, pentru că până acum medicul putea să-și mute contractul cu CNAS-ul la cabinetul propriu, de exemplu, deși el era angajat în spitalul public. Ştiu că sună ciudat, dar așa era, mă rog, legislația, realitatea. Or, în urma modificărilor din decembrie, începând de-acum, din ianuarie, contractul cu CNAS-ul se va face pe cabinetul din spitalul public și sigur că dacă medicul dorește și la privat, este problema lui, dar contractul cu Casa va fi în spațiul public.

Mulțumim pentru aceste precizări.

Mulţumesc şi eu.

Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal" - invitat a fost ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.