Ministrul Radu Marinescu: Nu trebuie în niciun moment să negociem sau să periclităm independenţa justiţiei

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Proiectul de reformă privind pensii magistraților, elaborat de Guvern, este constituțional - au decis judecătorii Curții Constituționale a României. Decizia a fost salutată de reprezentanții partidelor din arcul guvernamental, iar acum legea, care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează cuantumul pensiei de serviciu, va fi trimisă președintelui României pentru promulgare.

Care sunt implicațiile acestei decizii a Curții Constituționale a României discutăm cu invitatul "Apelului matinal", astăzi, ministrul Justiției Radu Marinescu. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Așadar, au fost anmânări succesive, a venit și această decizie, poate că vă așteptați, poate că nu, dar cât este ea de importantă pentru România?

Este importantă cu siguranță, este importantă pentru Guvern și cu coaliția de guvernare, pentru că realizează o reformă pe care ne-am propus-o, o reformă importantă, o reformă care are în vedere atât un considerent de echitate și anume o aliniere a vârstei standard de pensionare în sectorul public, sunt și considerente care țin de obținerea fondurilor europene și aici vorbim de jalonul 215, cel referitor la pensiile de serviciu, desigur, nu doar pensiile de serviciu ale magistraţilor, ci pensiile de serviciu în ansamblul lor. Pasul următor ar fi, sigur, ca legea să meargă la promulgare și astfel să devină obligatorie, să se aplice și, pe de altă parte, colegii de la ministerele care gestionează jalonul menționat de mine anterior, în comunicare cu Comisia Europeană, să încerce să obţină efectiv fondurile aferente acestui capitol.

Un fost judecător constituțional afirma că CCR s-ar putea pronunța și asupra cererii transmise de Instanța Supremă privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ce ar însemna acest lucru?

Au fost multe reacţii. Consiliul Superior al Magistraturii a spus, "efecte grave asupra funcţionării sistemului juridicar". Este justificată această poziţie sau cum ar trebui să privim reacţia?

Acum, ştiţi, fiecare categorie profesională îşi apără statutul, îşi apără drepturile câştigate de-a lungul timpului, pe care, onest trebuie să recunoaştem, tot societatea le-a acordat. În anumite circumstanţe, cu aprecierea contextului de atunci, legiuitorul a considerat că este cazul să scadă de la 60 sau 65 de ani, cât era vârsta de pensionare, la cea care, mă rog, până recent era operabilă, adică în jur de 50 de ani. Au trecut mulţi ani de atunci, de când s-a operat această schimbare, şi sigur că magistraţii şi-au făcut o anumită previziune cu privire la cariera lor, anumite evaluări, la care acum renunţă greu. E de înţeles, atâta timp cât totul se desfăşoară într-o ecuaţie care respectă rolul instituţional şi funcţionalitatea statului de drept. Pot să fie nemulţumiţi, au tot dreptul să exprime nemulţumiri, pot să utilizeze mijloace legale şi le-au utilizat, vedeţi aceste critici de neconstituţionalitate care au ajuns pe masa Curţii Constituţionale a României, dar, în egală măsură, trebuie respectat dreptul Parlamentului şi al Guvernului de a legifera, în acord cu aşteptările cetăţenilor şi cu programul de guvernare. Eu sper ca în viitor cooperarea cu reprezentanţii magistraţilor pentru progresul justiţiei şi pentru cetăţean să se poată desfăşura în mod eficient.

De asemenea, CSM spune şi că magistraţii nu mai pot fi independenţi, se vorbeşte şi de colaps sistemic inevitabil. Cât de mari credeţi că sunt aceste pericole şi care este mesajul dumneavoastră către magistraţii?

Mesajul meu către magistraţii este unul de respect, de apreciere a activităţii pe care o desfăşoară în societate, pentru că, inclusiv în contextul acesta al unor disensiuni apărute între puterile statului, între instituţii în legătură cu această reformă a statutului magistraţilor, trebuie, totuşi, să nu pierdem din vedere că justiţia, care se face de pe magistraţi, este o componentă fundamentală a statului nostru de drept şi ne menţine pe trajectoria unor ţări cu valori europene. Şi atunci eu nu pot să văd altfel situaţia magistraţilor decât ca pe una care trebuie să fie abordată constructiv şi eu sunt dispus la dialog şi cooperare, repet, în interesul cetăţeanului, pentru a găsi soluţii. Sunt multe probleme în justiţie, este adevărat, trebuie să insistăm pe infrastructură, pe digitalizare, pe reducerea încărcăturii procurorilor şi judecătorilor, pe formule alternative, pe multe chestiuni pe care le avem în vedere şi la care lucrăm în cooperare cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu instanţele şi parchetele, dar, în egală măsură, trebuie spus şi reamintit că şi Guvernul şi Parlamentul au, bineînţeles, rolul lor şi dreptul de a prefigura anumite repere esenţiale pentru societate şi ceea ce s-a întâmplat, adică reglementarea aceasta, a intrat în competenţa a Guvernului şi a Parlamentului şi a fost declarată constituţională. Doar un singur lucru aş mai adăuga, nu trebuie în niciun moment să negociem sau să periclităm independenţa justiţiei. O respectăm, este o valoare fundamentală europeană, toate statele de drept au această valoare şi noi, bineînţeles, trebuie să o consolidăm, să lucrăm împreună în acest sens.

O singură întrebare, domnule ministru, până când legea va fi promulgată, există riscul, nu ştiu, ca decizia CCR să declanşeze un număr mare de plecări, unii au spus chiar exod, din sistemul de justiţie, aşa pe ultima sută de metri, cum s-a mai întâmplat în ultimii ani, şi nu neapărat gândindu-ne la magistraţi?

Eu sper şi eu cred că nu, pentru că magistraţii care, până la intrarea în vigoarea legii, îndeplinesc condiţiile de pensionare, nu sunt afectaţi de lege. Legea nu retroactivează, este prevăzut explicit în textul legii faptul că toţi cei care au împlinite condiţiile nu sunt afectaţi. Şi atunci ei pot să rămână în sistem şi mesajul meu către dânşii este bineînţeles să rămână, să-şi facă datoria. Au ales o profesie foarte frumoasă, foarte importantă, care îţi conferă un statut semnificativ şi rămâne semnificativ în continuare, şi atunci nu văd de ce ar pleca la o vârstă a maturităţii, în jur de 50 de ani, când poţi să ofere atât de mult societăţii. Ceilalţi, sunt vizaţi de lege, dar să nu uităm, este o creştere de 15 ani, deci nu este atât de rapidă, sunt 15 ani de tranziţie, şi rămâne în continuare, repet, o profesie care este cât se poate de importantă pentru societate, pentru care au învăţat, pentru care s-au pregătit, pentru care au dat examene, deci sper să rămână în sistem şi împreună să facem justiţia mai eficientă.

Da, să facem treabă. Cu mulţumiri pentru prezenţa alături de noi.

Mulţumesc şi eu. /editor Florin Lepadatu/