Ministrul mediului, Diana Buzoianu: Pentru mașinile termice, mașinile hibrid, nu va exista niciun fel de modificare

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

Ghidul de finanțare pentru programul de înnoire a parcului auto sau Programul RABLA pentru persoanele fizice va fi pus în consultare publică în această săptămână, urmând ca relansarea programului să aibă loc în luna septembrie, anunță Ministerul Mediului. Potrivit autorităților, România și-a îndeplinit ținta din Planul Național de Redresare și Reziliență privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de existență, Programul RABLA a dus la scoaterea din circulație a peste un milion de mașini vechi. În perioada următoare, ministerul va prezenta lista actualizată a programelor Administrației Fondului pentru Mediu, precum și calendarul relansării acestora. Aflăm însă mai multe în continuare de la invitatul "Apelului matinal", Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Haideți să aflăm care sunt principalele coordonate ale programului de înnoire a parcului auto, Programul RABLA. Ce modificări intervin și cum se va stabili valoarea voucherelor?

Pentru mașinile termice, mașinile hibrid, nu va exista niciun fel de modificare. Zilele acestea, când vom pune în transparență ordinul pentru Programul RABLA persoane fizice, singura diferență care va exista pe vouchere va fi pe voucherele mașinilor electrice, care va fi scăzut. Propunerea pe care o avem noi este de 18.500 de lei.

Cine vor fi principalii beneficiari?

Persoanele fizice. Programul RABLA se va adresa persoanelor fizice. Este exact același program pentru persoane fizice care a fost lansat și/sau, mă rog, care era pregătit să fie lansat și acum câteva luni de zile. Ghidul tehnic este exact identic, platforma este identică, deci, pot aplica exact oamenii care ar fi dorit să aplice. În continuare nu s-au modificat condiții pe fond.

Dar având în vedere restricțiile bugetare existente, vor fi fondurile necesare?

Pentru cele 200 de milioane de lei, da, fondurile există și vor fi acoperite de buget. Inclusiv din veniturile care au provenit din vânzarea de certificate. Pentru că acest program este realizat din fondurile care provin din vânzarea de certificate verzi. Aici este chiar o schimbare pe care vrem să o facem anul viitor. De acum încolo, tocmai pentru a asigura și o previzibilitate mult mai mare pe acest program, care să nu mai depindă neapărat de bugetul național, gândim o variantă în care de anul viitor să fie acoperit Programul RABLA de Fondul Social pentru Climă, adică, fonduri europene. Sunt miliarde de euro care vin în România și o parte din acești bani ar putea să fie folosiţi și pentru mașinile care trebuie să fie achizițiate prin Programul RABLA, UAT-uri, persoane fizice, persoane juridice. Și nu în ultimul rând, ne dorim practic ca AFM-ul banii pe care îi are astăzi în certificate să fie dați mai degrabă pe programe strategice mari, astfel încât să regândim cumva și modul în care până acum au fost lansate programele.

Așadar, există o perspectivă de continuare a programelor Administrației Fondului pentru Mediu?

Da, cu siguranță. Doar că va trebui să fie schimbată un pic respectiva. Astăzi AFM-ul are proiecte și... Pentru că așa au fost ele gândite, de la bun început, ca fiind mai degrabă proiecte cu zeci de mii de beneficiari, cu vouchere. Și asta te face oarecum popular în calitate de ministru, să dai zeci de mii de vouchere. Doar că nu rezolvă problemele sistemice de mediu pe care le avem. Și, practic, nu reușim cu acești bani să avem impactul maxim pe care l-am putea avea pe mediu. Atunci ce ne dorim noi să facem este să ducem programele de acest fel pe fonduri europene, cum spuneam mai devreme, Fondul Social pentru Climă este un exemplu perfect de fond european care ar putea susține un program de genul RABLA, şi pe bugetul național să rămână programele mari naționale, strategice, care să aibă cel mai mare impact pe mediu.

Așadar, acestea sunt acum argumentele în favoarea continuării acestui program național, pentru că, știm bine, au fost discuții și amânări ale programului.

Eu, din contră, îmi doresc să reuşim să găsim, repet, această variantă prin care să asigurăm previzibilitate pentru program, pentru că în momentul în care vor fi aceste programe finanţate din fonduri europene negociate şi bătute în cuie pentru patru ani de zile, ele nu vor mai depinde ulterior de crize economice, de diverse situaţii care pot să apară, inclusiv pe negocierile politice de care sunt priorităţile în respectivele guvernări. Şi atunci, creăm acest mecanism, suntem în discuţie cu Ministerul Fondurilor Europene să creăm acest mecanism, ca din Fondul Social pentru Climă să acoperim inclusiv partea de RABLA, iar pe programele din fondurile naţionale sau din banii veniţi din vânzarea de certificate verzi, repet, să rămână programele mari strategice naţionale.

Înscrierea în acest program se va face ca şi până acum, nu s-a schimbat nimic.

Da. Absolut nimic, platforma este identică.

Sperăm să ţină platforma, să nu existe blocări astfel încât să apară şi probleme.

Vedeţi, inclusiv ăsta este un aspect, pentru că în momentul în care ai un program gândit în care ar trebui să vină zeci de mii de oameni în acelaşi timp, este foarte dificil tehnic, înţeleg, să fie funcţional. Sigur, până acum multe programe au fost lansate în felul acesta. Viziunea mea pe care eu o am va fi ca de anul viitor să nu mai avem programe în care concursul să fie în câte secunde s-au dat toţi banii, ci mai degrabă o analiză în care cei selectaţi pentru a obţine banii, instituţiile selectate sau beneficiarii selectaţi să fie selectaţi pe mai multe criterii decât primul venit, primul servit, tocmai pentru a maximiza, repet, rezultatele pentru îmbunătăţirea calităţii mediului. Că asta ne interesează pe noi toţi, banii aceştia să fie folosiţi într-un mod cât mai corect, pentru a ne însănătoşi noi pe noi, că noi pierdem ani din viaţă din cauza problemelor de mediu.

În final, profit de prezenţa dvs. la Radio România Actualităţi pentru a vă întreba ceea ce se întâmplă la Romsilva. A fost ieri încă o zi cu scandal în faţa Ministerului Mediului, zeci de silvicultori au protestat din nou, nemulţumiţi de reforma care vizează Romsilva. Ce se mai întâmplă cu reorganizarea Romsilva?

Reorganizarea Romsilva merge înainte, vreau doar să spun acest lucru. Este o reorganizare care va aduce normalitate în această instituţie. Eu cred că oamenii de bună-credinţă vor fi ajutaţi de această reformă, pentru că în sfârşit vom duce puterea acolo unde ea de fapt trebuie să fie, cât mai aproape de firul ierbii, acolo unde oamenii îşi asumă execuţia tuturor lucrărilor, dar de cele mai multe ori nu au şi responsabilitatea sau, mă rog, puterea necesară să ia măsurile şi să ia deciziile. Deci, din punctul meu de vedere această reformă va ajuta ca oamenii de bună-credinţă să iasă la înaintare şi să poată să dea o direcţie corectă pentru Romsilva. De alfel, am făcut acest lucru cu concursul public pe care l-am lansat, de fapt, Consiliul de Administraţie l-a lansat, pentru a stabili directorul general interimar. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani directorul general interimar va fi ales în urma unui concurs în care interviurile sunt înregistrate şi vor fi publicate, în transparenţă maximă, în urma unui concurs în care au trebuit să fie depuse inclusiv programele de reformă pentru Romsilva. Deci, se poate, poţi să aduci criterii de performanţă într-o instituţie care să nu se dărâme, dacă ajung aceste criterii de performanţă să fie obligatorii. Eu cred că aceste criterii de performanţă, modul acesta transparent pe care eu l-am propus prin reorganizare, şi este o reorganizare care, apropo, a fost începută chiar şi înainte de a fi eu la minister, deci, mă bucur că am avut nişte paşi intermediari pe care am putut să clădesc mai departe - şi aici şi domnul Fechet a dus această bătălie mai departe pe reorganizarea Romsilva, iar eu vă spun foarte clar va continua, vom avea reorganizarea Romsilva şi ea va ajuta ca pădurile din România să fie mai bine gestionate.

Dar ce concluzii au apărut în raportul final de control la Romsilva?

Concluziile au fost că există oarecum un haos contabil. Sunt foarte multe conturi care de exemplu erau reglementate prin lege din care poţi să scoţi banii decât într-un anumit scop, or, aceste fonduri pare că au fost accesate cu încălcarea legislaţiei, tocmai, motiv pentru care am trimis acest raport şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, reiese că au fost acordate prime, bonusuri de performanţă în direcţii silvice în care ani de zile la rând au avut pierderi de zeci de milioane şi, în acelaşi timp, că aceste bonusuri de performanţă, că s-ar putea să ai inclusiv un ocol silvic sau o direcţie care ar avea să zicem nişte pierderi într-un an justificate, dar oamenii să îşi fi desfăşurat totuşi activitatea corect. Doar că, conform propriului statut pe care silvicultorii îl au, trebuie să fie analizat şi bonusul de performanţă să fie dat individual, în urma unei analize. Or, în Romsilva pare că practica a fost până acum se dă otova, pentru toată lumea, indiferent de situaţie, indiferent de cum s-au desfăşurat activităţile. Or, asta nu poate să fie... e cu încălcarea legislaţiei. Şi au mai fost mai multe astfel de probleme, de genul direcţii silvice care au avut cheltuieli pentru personal mai mari decât cifra lor de afaceri, ceea ce este absolut incredibil şi de neînţeles, sau cheltuieli de personal care au depăşit bugetul aprobat, ceea ce este, din nou, cu încălcarea legislaţiei. Sunt foarte multe probleme care au fost identificate, o parte dintre ele se vor rezolva cu reforma pe care am propus-o, pentru că reforma pe care am propus-o inclusiv vine cu o normalizare pe zona de contabilitate şi o separare foarte clară a activităţilor contabile, ca să ne dăm seama unde sunt găurile negre şi unde sunt activităţile care pot continua gestionate de către Romsilva.

Mulţumim pentru prezenţa la "Apel matinal". Invitată în această dimineaţă a fost Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor./editor Florin Lepadatu/