Managerul Institutului Oncologic București, Daniela Zob: Există multă speranță în oncologie, din fericire
”Apel matinal” - Invitat: doctor în științe medicale, Daniela Zob, medic primar-oncolog și manager al Institutului Oncologic București
Articol de Radio România Actualităţi, 05 Februarie 2026, 09:34
Emisiunea ''Apel matinal''
Aproape 70 de clădiri simbol și monumente din București și din țară au fost iluminate miercuri în portocaliu de Ziua internațională de luptă împotriva cancerului. Datele arată că aproximativ 100.000 de români sunt diagnosticați anual cu această boală. Medicii atrag atenția că există factori care sporesc riscul de îmbolnăvire și avertizează că în lipsa unor programe eficiente de prevenire și a unui diagnostic precoce numărul cazurilor ar putea fi tot mai mare în următoarele decenii. Discutăm acum la 'Apel matinal' cu doamna doctor în științe medicale, Daniela Zob, medic primar-oncolog și manager al Institutului Oncologic București profesor doctor 'Alexandru Trestioreanu'. Bună dimineața!
Bună dimineața! Bine v-am găsit!
Bine v-am găsit și noi! Un studiu OCDE arată că în Europa, în ultimii 25 de ani, cazurile de cancer au crescut cu 30%. La noi cum este? Se vede aceeași tendință?
Se vede aceeași tendință. Se vede aceeași tendință prin diagnostic mai mult, într-o conștientizare a populației care a început să vină puțin mai devreme. Dacă acum câțiva ani vedeam mai multe stadii avansate, acum începem încet, încet să ne mutăm și noi spre stadiile incipite, ceea ce e foarte important pentru noi, și pentru pacienţi, pentru medici, și pentru societate, pentru toată lumea.
Dar când vorbim despre cauze, ce contează mai mult? Moștenirea genetică sau poate stilul de viață?
Factorii sunt cumulați. Evident, moștenirea genetică ne oferă un risc crescut, dar care poate să exprime o neoplazie sau nu, în funcție de factorii de mediu. Acum, dacă ştim că avem rude de grad 1, care au un diagnostic de cancer, cu siguranță screening-ul în cazul rudelor ar trebui să fie mai serios făcut și conform indicațiilor internaționale, există ghiduri de screening și sunt recomandări. Noi le spunem pacienților noștri să transmită familiei să-și facă evaluările.
Dar când spuneți rude de gradul 1, la ce vă referiți? La părinți?
Mă refer la părinți, la copii, pentru că de foarte multe ori se întâmplă, în momentul în care avem o mutație BRCA care se transmite, să avem bunică, mamă, fiică, paciente în aceeași instituție și atunci, cam acestea sunt rudele de gradul 1, da, părinii, copiii, frații, surorile.
Și ce putem face concret, fiecare dintre noi, pentru a reduce riscul și cât de importantă este, până la urmă, diagnosticarea timpurie?
Voi începe cu ultima întrebare, cât de importantă este diagnosticarea timpurie. Ştiți? Nu ne place să vorbim în termen de supraviețuire, dar noi oncologii din nefericire așa vorbim. În stadiul 1 de boală și vorbesc pentru majoritatea localizărilor, îți aduce o supraviețuire de la 5 ani de până la aproape 100%, pe când în stadiul 4 de boală poate să îți aducă o supraviețuire la 5 ani de sub 25%. Cam asta este diferența între a pune un diagnostic precoce și a pune un diagnostic în stadiul avansat. Cu siguranță, trebuie să ne facem evaluările. Din fericire, există pachete în medicina primară, medicii de familie au pachete de prevenție și de diagnostic precoce. Dacă noi mergem către medicul de familie și respectăm indicațiile de evaluare periodică, atunci cu siguranță avem șansele mult mai mari să diagnosticăm, dacă e cazul, sigur poate să nu fie cazul niciodată, o neoplazie într-un stadiu incipient. Și există de asemenea decontată diagnosticarea precoce. Există multe evaluări imagistice care pot fi făcute și de laborator, nu numai imagistice, care pot fi făcute decontat prin Casa de Asigurări, deci în mod gratuit, doar trebuie să mergem către medicul specialist, către medicul de familie, circuitul e medicul de familie întâi și apoi el va trimite către medicul specialist pentru restul de evaluări. Pentru că în momentul ăsta există câteva programe de screening care vor începe, screening care se realizează pe fonduri structurale și, cu siguranță, ne vom mai auzi să vă spunem despre aceste programe în momentul în care ele vor începe practic, pentru că în momentul ăsta se stabilesc termenele în care se va realiza screeningul.
Dar odată diagnosticat un pacient, cât de rapid ajunge la tratament în România? Sunt blocaje, există? Care sunt acestea?
Depinde de centrul unde este și asta nu e un lucru foarte bun. De ce spun depinde de centrul unde este? Când ești într-un centru mare comprehensiv, poți să realizezi toate etapele dinaintea tratamentului, adică diagnostic pozitiv, stadializare într-un singur loc și programările reușești să le faci într-un timp mai scurt. Când sunt centre care nu au, să spunem, tomografie sau RMN sau un PET-CT,
drumul pacientului durează puțin mai mult. Din nefericire, resursa umană este deficitară în sistemul de sănătate românesc și spun resursa umană, n-am spus oncologii, pentru că discutăm și despre radiologi, care sunt o parte extrem de importantă a diagnosticului discutăm, discutăm și despre anatomia patologică fără de care nu există practic diagnostic de cancer. Nu există diagnostic de neoplazie fără un microscop care să-ți pună asta, fără un anatomopatolog care să-ți pună asta.
Ce le-ați transmite oamenilor care evită controlele de teamă sau din lipsă de timp?
Să nu le fie frică, clar, să nu le fie frică, pentru că ascunzând sau neprezentându-ne la medic, nu înseamnă că trece, înseamnă doar că, din nefericire, cu cât trece timpul, suferința este mai mare. Și atunci, cu cât ne prezentăm mai repede, cu atât trece mai repede. Deci să nu le fie frică și să aibă încredere în corpul medical. Corpul medical românesc este un corp medical bun.
Dacă tot ați amintit de încredere, cât de mult s-au îmbunătățit tratamentele oncologice în ultimii ani?
Foarte mult, foarte mult. Dacă atunci când am început rezidențiatul, în stadiile 4, supraviețuirea era de ordinul lunilor și puține, acum discutăm de ordinul anilor și mulți. Din fericire, sunt și situații în care pacienții se vindecă. Deci, clar, situația este cu totul și cu totul alta. Au apărut imunoterapiile, au apărut aceste complexe de anticorp chimioterapic. Există multă speranță în oncologie, din fericire.
Mulțumim pentru această discuție! Mulțumim pentru prezența la 'Apel matinal'! Invitată a fost doamna doctor în științe medicale Daniela Zob, medic primar oncolog și manager al Institutului Oncologic București "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu"./editor Florin Lepadatu/












